New York Times: Conservatorii din România au vrut să limiteze definiția „familiei”. Au eșuat

România se numără printre cele șase țări din Uniunea Europeană care nu permit căsătoria sau parteneriatul civil între persoane de același sex, scrie NY Times, preluat de Rador. Dar Constituția folosește un limbaj neutru ca să definească „familia", iar grupările conservatoare, temându-se de recunoașterea legală a relațiilor între persoane de același sex, au dorit să organizeze un referendum.

Cum grupările de opoziție au boicotat votarea, ar fi fost de așteptat ca noul text constituțional să se bucure de sprijinul majorității alegătorilor, dar prezența la vot a fost atât de scăzută încât rezultatele referendumului ar trebui să fie invalidate, păstrându-se astfel actuala definiție a familiei.

Prezența la urne s-a situat cu mult sub 30%, pragul care ar fi făcut ca referendumul să fie validat, în pofida deciziei guvernului, care a sprijinit în general referendumul, de a asigura două zile de votare, și nu doar una. Rezultatele finale urmează să fie publicate luni.

Votul a dominat dezbaterile publice din România în ultimele săptămâni, ele îndepărtându-se astfel de corupție și de schimbările propuse în sistemul juridic care, în opinia criticilor, ar putea slăbi statul de drept.

Opozanții referendumului au afirmat că smpla organizare a lui slăbește drepturile omului din România.

Cu câteva zile înaintea votului, 47 de membri ai Parlamentului European au trimis o scrisoare premierului României, exprimându-și opoziția și afirmând că demersul nu ar afecta doar drepturile familiilor LGBT, ci și „familiile cu un singur părinte, cuplurile necăsătorite, dar cu copii" și pe „bunicii care își cresc nepoții".

Amnesty International s-a pronunțat împotriva referendumului, afirmând că limitarea definiției familiei ar putea spori discriminarea. România, o țară în care homosexualitatea a fost legalizată în 2001, se situează pe locul 25 printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în privința problemelor legate de egalitatea, nediscriminarea și recunoaștere legală a persoanelor aparținând minorității LGBT, potrivit celor de la ILGA-Europe, o organizație din Bruxelles apărătoare a drepturilor homosexualilor și transexualilor.

„Din câte am auzit, s-a înregistrat o înmulțire a discursurilor caracterizate prin ură și a altor forme de agresiuni" începând din 2016, a declarat Barbora Cernusakova, cercetător al orgnizației Amnesty International pe teme legate de România.

Campania de modificare a Constituției a început chiar în acel an, când o organizație numită Coaliția pentru Familie a depus o petiție cu 3 milioane de semnături în sprijinul modificării. Luna trecută, senatorii români au votat în majoritate în favoarea referendumului, iar Curtea Constituțională i-a dat undă verde la puțin timp după aceea.

Analiștii politici sugerează că referendumul a fost în parte organizat pentru a distrage atenția românilor de la disputele din cadrul guvernului, guvern care, săptămâna trecută, a fost criticat de parlamentarii europeni pentru că continuă niște politici care, în opinia lor, ar slăbi statul de drept.

Guvernul „avea nevoie de o perdea de fum, astfel încât oameniii să uite puțin de sistemul juridic", a declarat Claudiu Tufiș, profesor asociat de științe politice la Universitatea din București. Dl Tufiș afirmă că, deși oficialii au avut succes în privința distagerii atenției, s-ar putea ca efortul să aibă efect contrar asupra Partidului Social Democrat, de guvernământ. „Oamenii vor interpreta asta drept un eșec al social-democraților de a-i aduce pe oameni la vot", a mai spus el.

Biserica Ortodoxă Română a susținut și ea din greu această campanie. Într-o declarație difuzată prin bisericile din țară înaintea votării, Patriarhul Daniel a calificat referendumul drept „un act al propagării iubirii lui Dumnezeu față de familie" și „un examen de maturitate spirituală în a alege între valorile permanente și ideologiile efemere".

Președintele Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, a declarat că votul e necesar pentru a apăra libera opinie și religia și pentru a-i apăra pe copii de ceea ce, în opinia lui, ar fi „ideologia genurilor", care duce la „confuzie și la o viață sexuală prematură".

Într-o declarație făcută duminică, pe măsură ce prezența scăzută la vot devenea tot mai clară, coaliția a condamnat boicotul, dând vina pe o campanie care, în opinia sa,"a fost îndreptată direct și în primul rând împotriva creștinilor din România".

Indiferent de rezultatul referendumului, s-ar putea ca această campanie retorică a dezbinării să aibă un efect de durată.

La o cafea, cu câteva zile înaintea votării, Paul Mureșan, un susținător în vârstă de 30 de ani, a explicat impactul asupra acelora care, ca și el, aparțin comunitățiii LGBT.

„Ceea ce mă sperie foarte mult este faptul că, în fiecare zi, găsesc în cutia mea poștală fluturași în care se afirmă că homoexualii îi urmăresc pe copiii orfani", spune el. „Referendumul trezește un simțământ de care cred că ne va fi rușine peste câțiva ani. Patru dintre prietenii mei gay intenționează să părăsească țara", a adăugat el.

Practic, rezultatul referendumului va avea un efect redus asupra relațiilor între persoane de același sex. Pe la mijlocul lunii septembrie, Curtea Constituțională a României a hotărât că cuplurile de același sex trebuie să aibă drepturi egale în privința unei vieți de familie. Decizia a survenit după ce Curtea Europeană de Justiție a stabilit că partenerii de același sex, cetățeni ai Uniunii Europene și căsătoriți legal în alte țări din Uniunea Europeană, au aceleași drepturi la rezidență ca și cuplurile heterosexuale, indiferent de poziția individuală a țării respective.

„Chiar și înaintea verdictului Curții Constituționale, nu exista niciun temei legal pentru acest referendum", a declarat Romanița Iordache, expert jurist și vicepreședintă a organizației militante Accept. „Acest referendum nu e legat de schimbările juridice, ci de însăși viziunea Românei", a spus ea. „Acum știm că românii nu aderă la această ură neliberală și că, în calitate de țară, rămânem totuși adepți ai ideilor europene".