"Momentul Suceava, când mergeam în 24 martie, era momentul în care cazurile creșteau că număr, spitalul nu mai putea să acorde asistență medicală, DSP-ul aproape că nu mai exista, iar în secțiile de boli infecțioase am văzut începuturile durerii", a precizat Tătaru.
Fostul ministru susține că s-a ajuns la acea situație ca urmare a unui "cumul de factori", printre care a enumerat lipsa de echipamente medicale, lipsa testărilor anti-Covid, diaspora întoarsă acasă, dar și manifestrările religioase.
"Totul a dus la ce s-a întâmplat atunci. Am avut o anchetă atunci. A ajuns și la Parchet și constituie o parte importantă din ancheta în desfășurarare. Nu exista DSP, nu existau anchete epidemiologice, activitatea medicală stagna (...) M-am întâlnit atunci cu 7 cadre medicale care încercau să îmi relateze ce se întâmplă. Acuzau că nu au fost instruiți pentru a se seschipa sau dezechipa cu echipamentele de protecție. În perioada următoare a fost carantinată Suceava. Cei care se îmbolnăveau se urcau în mașini și plecau la Fălticeni sau la Iași. Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean din Suceava nu avea capacitatea de a tria pacienții. Spitalul din Gura Humorului cădea și el. Procedurile justițiare ne vor arată ce s-a întâmplata acolo", a mai spus Nelu Tătaru.
Un lucru este, însă, cert -spune fostul ministru al Sănătății, și anume faptul că "momentul Suceava a reprezentat o schimbare de optică. Am prevenit să se mai întâmple ce s-a întâmplă acolo". Mai mult decât atât, liberaul a mărturisit că plecarea sa către Suceava "a pornit din neîncredrea în informările primite". "
"Am oprit ca un astfel de cazu să se repete și la Focșani, la Piatra Neamț...", a conchis el.
Citește și Acuzații grave la Spitalul din Suceava. Zeci de pacienți Covid-19 au murit din cauza conducerii
