Pilonul II de pensii a avut ca punct de plecare în România dezbateri repetate începute încă din anii '90, iar în anul 2000, când am îndeplinit funcția de prim-ministru, am discutat cu experți din Chile posibilitatea înființării în România a unui sistem de pensii bazat pe fonduri private, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la un eveniment de specialitate.
"Noi suntem onorați să găzduim această conferință organizată împreună cu Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România și dedicată unui eveniment aniversar, 15 ani de la înființare, în mai 2008, a Pilonului II de pensii private obligatorii în România. El a fost construit cu asistența Băncii Mondiale, pe baza experienței internaționale în domeniu, Chile, Irlanda, Suedia, ca să dau numai trei exemple, având la acea dată - a înființării Pilonului II din România - o experiență relativ îndelungată. Însă, ca veteran, trebuie să vă spun că Pilonul II de pensii a avut ca punct de plecare în România dezbateri repetate începute încă din anii '90. Îmi aduc aminte și faptul că în anul 2000, când am îndeplinit funcția de prim-ministru, am discutat relativ pe larg cu experți din Chile posibilitatea înființării unui sistem de pensii bazat pe fonduri private în România", a spus Isărescu.
Prezent la evenimentul ce a marcat aniversarea primilor 15 ani de activitate a Pilonului II de pensii private obligatorii în România, el a explicat că în acea perioadă motivația era alta: băncile erau solicitate să dea credite pe termen mai îndelungat, inflația era mare, iar ele aveau depozite pe termen scurt. Pentru a ieși din această situație, s-a sugerat găsirea unor fonduri de pensii și fonduri de investiții. După anul 2000, procesul de aderare la Uniunea Europeană a oferit cadrul propice pentru accelerarea deciziilor, care au dus la construirea sistemului de pensii din prezent, cu trei piloni.
Potrivit guvernatorului BNR, evoluțiile demografice din România au fost probabil cel mai puternic motiv pentru crearea sistemului de pensii private.
Isărescu a precizat că activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă, în medie, la nivelul OECD, aproximativ 65% din PIB. În România, activele aflate în administrarea fondurilor de pensii private reprezintă 7% din PIB. Astfel, fondurile de pensii private de România sunt acum, după bănci, cel mai important actor din sectorul financiar. Banii administrați de aceste fonduri reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare. În același timp, fondurile private de pensie reprezintă o acumulare istorică de capital românesc, care se regăsește inclusiv pe piața de capital din România.
"Hai să luăm ca exemplu ultima listare care s-a petrecut chiar aici - Hidroelectrica - la bursă. Acest IPO (ofertă publică inițială - n. r.) de o asemenea magnitudine, s-a spus atunci, ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori din București în urmă cu câțiva ani. Într-adevăr, Radu Crăciun a avut dreptate. S-a spus asta, dar nu s-a spus de ce nu se putea înainte și de ce s-a putut anul acesta: datorită faptului că au apărut aceste acumulări din fondurile de pensie. Ne cerem scuze că n-am făcut precizarea. Nici eu n-am făcut-o atunci. Fondurile de pensii private au contribuit esențial la succesul altor IPO-uri, de exemplu Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica. De asemenea, în cei 15 ani de la înființare, sectorul pensiilor private a devenit unul dintre creditorii importanți ai Guvernului, deținând o pondere de aproape 8% din datoria publică emisă de trezoreria statului", a explicat șeful BNR.
Mugur Isărescu a făcut referire și la sistemul public de pensii, menționând că datele ONU arată că, în 2018, populația cu vârstă de 65 de ani și peste a depășit numărul de copii cu vârstă mai mică de 5 ani, iar populația în vârstă de 80 de ani sau peste era în 2019 de 146 de milioane și este estimat a ajunge la 426 de milioane în 2050.
