În perioada comunistă, sărbătoarea Crăciunului nu avea nici simbolistica de dinainte, nici amploarea din prezent. Regimul impus de sovietici în România a trecut rapid la eliminarea marii sărbători creștine din conștiința oamenilor și la confiscarea principalului simbol, Moș Crăciun.
Moș Gerilă, succesorul său comunist, a intrat brusc în viețile românilor, pe 25 decembrie 1947, sub forma unui bărbat tânăr și musculos, cu bustul gol, descins parcă din benzile desenate americane.
Aceasta a fost imaginea publicată pe coperta publicației comuniste "Națiunea", ediția de Cărciun '47. Cadoul pe care-l aducea, "Noua istorie a românilor", avea să se dovedească unul nociv chiar în anii imediat următori, marcați de eliminarea brutală nu doar a adversarilor politici, ci și a oamenilor de rând care nu împărtășeau idealurile "omului nou".
De altfel, mesajul care anunța venirea lui Moș Gerilă nici nu ascunde aceste intenții: "De anul acesta Crăciunul nu va semăna cu altele și aceasta o știu toți aceia care se călăuzesc după steaua ce suie în fiecare seară pe cerul mare al Moscovei”.
Cu toate acestea, intrarea noului moș în viețile oamenilor a fost bine orchestrată, după cum relata presa vremii. „Unul după altul, autobuzelor diferitelor întreprinderi și uzine din Capitală se opresc în fața Facultății de Drept. Sute și sute de copii ai oamenilor muncii coboară gălăgioși și plini de veselie. (…) Un Moș Gerilă, din placaj, mare aproape cât bradul de lângă el, stă așezat în mijlocul curții. Copiii se opresc o clipă în apropierea lui, râd și bat veseli din palme,” scria ediția din 31 decembrie 1949 a ziarului „România liberă”.
De-a lungul deceniilor, sărbătoarea s-a golit complet de conținut, prin ștergea din memoria colectivă a semnificație creștine. De Crăciun se lucra, iar Sărbătorile de iarnă erau concentrate în jurul Anului Nou.
