În ajunul sărbătorii de Pogorâre a Sfântului Duh, credincioșii își comemorează morții și respectă cu sfințenie datini transmise din moși-strămoși. Sâmbătă este ziua în care se împart sarmale, iar oamenii se feresc să circule noaptea pentru că atunci bântuie sufletele răposaților.
La acest praznic al Moșilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuți la viața veșnică - rude și prieteni. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această zi și împart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viță, orez cu lapte și vin.
În multe localități din Bărăgan și Dobrogea se continuă o tradiție moștenită de la daci. De moși se împart vase de lut de cozile cărora se leagă ciorchini de cireșe și flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposați din familie. Dacii spuneau ca aceste ofrande sunt punți de legătură între viața pământeană și cea veșnică.
În tradiția populară există credința că, în această zi, sufletele morților coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. În Bărăgan, gospodinele pregătesc sarmale în foi de viță și orez cu lapte.
“Se spune că cei decedați se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiștii în Etnografie și Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călărași, citați de adevarul.ro.
La Moșii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiții pentru liniștea răposaților. Tot în această zi se fac și predicții meteorologice. Se spune că dacă plouă de Moși vom avea parte de recoltă bogată. În aceasta perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morților colindă neîncetat. Cel mai "periculos" este să mergi în noaptea din ajun și de Moși, când sufletele se întorc la mormite și așteaptă să meargă la cer.
Tot de Moși, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morților.
