Moartea lui Alison Parker și a lui Adam Ward, cei doi jurnaliști împușcați în timpul unei transmisiuni în direct, reaprinde discuția privind controlul armelor de foc în SUA. Casa Albă a făcut un nou apel privind stabilirea unei legislații care să pună punct atacurilor de acest fel.
Uciderea celor doi jurnaliști ai postului de televiziune WDBJ-TV în timpul unei transmisiuni în direct a redeschis o rană mai veche: dezbaterea privind controlul armelor de foc în Statele Unite ale Americii.
După moartea lui Alison Parker și a lui Adam Ward, care au fost împușcați mortal de un fost coleg, Casa Albă a cerut din nou o legislație care să stopeze aceste tragedii.
Josh Earnest, purtător de cuvânt al președintelui Barack Obama, a arătat că Congresul american ar putea lua măsuri “de bun simț”, care ar limita dramele de tipul celei recente, devenite “foarte frecvente” în America, relatează The Guardian.
“Acesta este încă un exemplu a violenței armate care devine mult prea obișnuită în comunitățile mici sau mari de pe tot teritoriul Statelor Unite”, a spus Earnest. “În vreme ce nu există niciun fel de legislație care să pună capăt violențelor din țară, există niște măsuri pe care doar Congresul le poate lua și care știm că ar avea un impact semnificativ în reducerea violenței cu arme în această țară”, a adăugat el.
De asemenea, Hillary Clinton, care va candida la alegerile prezindențiale din anul 2016 și care a fost secretar de stat în administrația Obama, a deplâns atacul armat recent.
Într-un mesaj publicat pe contul ei de Twitter, aceasta s-a declarat “devastată și furioasă” și a subliniat necesitatea unei acțiuni immediate “în vederea opririi violenței ce implică arme de foc”. “Nu mai putem aștepta”, a susținut Hillary Clinton.
Și Terry McAuliffe, guvernatorul Virginiei, a avut o reacție cu privire la acest incident, condamnând ușurința cu care americanii pot să-și cumpere arme și criticând faptul că propunerile sale pentru reglementarea acestui aspect au fost ignorate.
“Am pus problema anul trecut. Nu a văzut, însă, niciodată lumina zilei”, a afirmat McAuliffe. “Oricărei persoane care cumpără o armă din Commonwealth, Virginia, ar trebui să îi fie verificat trecutul. Te duci la magazin, îți prezinți licența… Nu durează decât trei, patru,poate maxim cinci minute”, a completat guvernatorul.
Pe de altă parte, însuși președintele Barack Obama mărturisea, în timpul unui interviu acordat pentru BBC în iulie 2015, că “cea mai mare frustrare” a mandatului său este chiar problema controlului armelor.
“Statele Unite ale Americii sunt singura țară dezvoltată de pe planetă unde nu avem suficientă responsabilitate și legi privind controlul armelor. Asta chiar în ciuda crimelor în masă repetate”, declara el atunci. “Dacă te uiți la numărul americanilor uciși de terorism din 11 septembrie și până acum, sunt mai puțini 100. În schimb, dacă te uiți la numărul celor care au fost uciși în urma violenței cu arme de foc, sunt mii. Iar faptul că noi nu am putut face nimic pentru a rezolva această problemă e foarte stresant”, a mai spus Barack Obama la vremea respectivă.
Totuși, președintele american a lansat un apel la o acțiune în Congres încă din decembrie 2012, după atacul sângeros de la școala Sandy Hook, din Newtown, soldat cu peste 20 de morți. Patru luni mai târziu însă, congresmenii puneau capăt unei reforme în acest sens.
Potrivit unei statistici întocmite de Office for Justice Programs, cetățenii SUA dețin aproximativ 283 milioane de arme de foc. În mai mult de două treimi din cazurile de decese de persoane (sunt incluse aici și sinuciderile) sunt implicate arme de foc, potrivit Office for Justice Programs. Mai mult, 42% dintre civilii din lume care dețin arme sunt americani.
