Primul dintre studii a analizat cazurile a 11 pacienţi vaccinaţi cu Astra Zeneca în Germania şi Austria, care au dezvoltat tromboză ulterior imunizării. În nouă dintre cazuri vorbim despre femei cu vârsta medie de 36 de ani (de la 22 şi până la 49 de ani), relatează Agerpres.ro.
Într-o perioadă de 5 şi 16 zile de la vaccinarea anti-Covid, aceste persoane au prezentat unul sau mai multe episoade trombotice, cu excepţia uneia care a suferit o hemoragie intracraniană mortală.
Într-o perioadă de 5 şi 16 zile de la vaccinarea anti-Covid, aceste persoane au prezentat unul sau mai multe episoade trombotice, cu excepţia uneia care a suferit o hemoragie intracraniană mortală.
Dintre pacienţii care au suferit unul sau mai mult episoade trombotice, 9 au dezvoltat tromboză venoasă cerebrală, 3 tromboză venoasă splanhnică, 3 embolie pulmonară, iar 4 alte tipuri de tromboză. Dintre aceştia, 6 au decedat, iar cinci au dezvoltat o coagulare intravasculară diseminată.
Deşi trombozele au afectat diferite organe, toţi pacienţii aveau anticorpi împotriva proteinei FP4 şi un deficit de plachete sanguine. Studiu conchide, astfel, că vaccinarea cu serul de la AstraZeneca "poate ocazional dezvoltarea cu frecvenţă redusă a trombozei imunitare intermediată de anticorpii activatori de plachete împotriva FP4".
Ce de-al doilea studiu a analizat situaţia a cinci pacienţi din Norvegia. Vorbim despre patru femei şi un bărbat cu vârste între 32 şi 54 de ani, lucrători sanitari, care au prezentat simptome între cea de-a şaptea şi a zecea zi după prima doză de vaccin.
Toţi pacienţii au dezvoltat tromboze în zone neobişnuite. Astfel, unul dintre ei a dezvoltat o trombocitopenie gravă, iar patru au avut hemoragie cerebrală masivă (trei au decedat). După cum a relevat şi studiul anterior, toţi pacienţii prezentau niveluri ridicate de anticorpi împotriva proteinei FP4, o reacţie indusă de vaccin.
Totuşi, potrivit studiului Universităţii din Oslo, având în vedere că cele cinci cazuri au fost înregistrate în rândul a peste 130.000 de persoane vaccinate, este vorba de o reacţie cu o frecvenţă foarte redusă.
Deşi trombozele au afectat diferite organe, toţi pacienţii aveau anticorpi împotriva proteinei FP4 şi un deficit de plachete sanguine. Studiu conchide, astfel, că vaccinarea cu serul de la AstraZeneca "poate ocazional dezvoltarea cu frecvenţă redusă a trombozei imunitare intermediată de anticorpii activatori de plachete împotriva FP4".
Ce de-al doilea studiu a analizat situaţia a cinci pacienţi din Norvegia. Vorbim despre patru femei şi un bărbat cu vârste între 32 şi 54 de ani, lucrători sanitari, care au prezentat simptome între cea de-a şaptea şi a zecea zi după prima doză de vaccin.
Toţi pacienţii au dezvoltat tromboze în zone neobişnuite. Astfel, unul dintre ei a dezvoltat o trombocitopenie gravă, iar patru au avut hemoragie cerebrală masivă (trei au decedat). După cum a relevat şi studiul anterior, toţi pacienţii prezentau niveluri ridicate de anticorpi împotriva proteinei FP4, o reacţie indusă de vaccin.
Totuşi, potrivit studiului Universităţii din Oslo, având în vedere că cele cinci cazuri au fost înregistrate în rândul a peste 130.000 de persoane vaccinate, este vorba de o reacţie cu o frecvenţă foarte redusă.
Ambele studii analizează reacţiile la vaccinul de la AstraZeneca, prin urmare nu se cunoaşte deocamdată dacă trombozele asociate vaccinului Johnson & Johnson au aceeaşi cauză.
