O delegație FMI formată din experți de la Washington este prezentă la București încă de săptămâna trecută. Misiunea lui: evaluarea economiei românești.
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) se întâlnește marți cu membrii Comisiei de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, pentru evaluarea anuală a economiei românești, în baza Articolului IV din Statutul instituției financiare internaționale, potrivit unui anunț al Camerei.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercițiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre.
Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare și economice de urmat pentru asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei.
România nu are, în prezent, în derulare niciun acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV, potrivit Agerpres.
În urma vizitei din primăvara trecută, FMI a elaborat un raport, dat publicității în luna mai, potrivit căruia măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 - 2020 ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022.
Totodată, potrivit sursei citate, cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea legii salarizării unitare, măsură care ar trebui implementată în concordanță cu existența spațiului fiscal necesar și ar trebui susținută de eforturi de reformare a administrației publice.
O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creșterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul și investițiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile și ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanțurile băncilor, menționează sursa citată.
Comitetul Director al FMI a salutat progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală, însă a recomandat o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață.
