Creșterea economică a României se datorează "măsurilor economice transparente și predictibile", se arată în mesajul publicat la o zi după ce Fondul Monetar Internațional a anunțat concluziile discuțiilor cu autoritățile române.

"Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare", îi asigură șefii de la Finanțe pe cei de la FMI.

FMI a recomandat autorităților române să urmeze o politică fiscală mai strictă decât cea prevăzută în planurile actuale pentru a stabiliza economia, să refacă spațiul de manevră pentru politica fiscală și să îmbunătățească gradul de colectare a taxelor și eficiența cheltuielilor publice, se arată în raportul elaborat de stafful FMI după discuțiile cu oficialii români în luna martie a acestui an.

Finanțele menționează, în replică, deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investițiilor - simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și creșterea absorbției fondurilor europene.

Ministerul de Finanțe anunță că va înființa un departament de analiză a cheltuielilor publice, după ce achizițiile publice au fost centralizate printr-o lege recentă

"Măsurile economice transparente și predictibile", menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice, spun oficialii din Ministerul de Finanțe, în ciuda criticilor ample legate de schimbarea frecventă a legislației fiscale.

"O prioritate a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) este asigurarea unui spațiu fiscal optim pentru stimularea investițiilor publice prin creșterea eficienței managementului fiscalității. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală și construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale și administrării veniturilor. Pentru raționalizarea cheltuielilor publice, s-au pus bazele unui sistem centralizat de achiziții publice și se va operaționaliza în cadrul Ministerului Finanțelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor", arată MFP.

FMI avertizează din nou România: Economia se supraîncălzește

Potrivit sursei citate, pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menținut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În același timp, Guvernul a decis menținerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural.

"Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârșitul anului 2017 (conform legislației naționale fără finanțare temporară) este sustenabilă și va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menționat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE)", se precizează în comunicat.

Potrivit Ministerului Finanțelor, pe termen mediu, creșterea economică se va menține într-un ritm robust, iar poziția externă va fi sustenabilă.

"Pentru al treilea an consecutiv creșterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente și predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor și să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creșterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare și tendința ascendentă a creditului de consum vor susține tendința crescătoare. În același timp, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investițiilor private", subliniază reprezentanții de la Finanțe.

Aceștia amintesc că, la începutul anului 2018, s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcții nerezidențiale și civile iar creșterea investițiilor este așteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătățirea constantă a absorbției fondurilor UE și de expansiunea volumului de creditare.

"După finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menționat îmbunătățirea stării economiei, rata scăzută a șomajului și îmbunătățirea sectorului financiar. România beneficiază de o creștere economică robustă, de creșterea numărului de noi locuri de muncă și de o datorie publică scăzută. Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce în ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investițiilor - simplificarea legislației achizițiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și creșterea absorbției fondurilor europene fac din România o destinație atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activității ANAF și de simplificare a legislației pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare și va contribui la reducerea și combaterea evaziunii fiscale", a declarat ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice și financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creșterea economică și stabilitatea rezonabilă a prețurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare.

Potrivit experților FMI, ținta de deficit bugetar a autorităților române, 3% din PIB, necesită măsuri suplimentare. Proiectul de buget pe 2018 include atât majorări de salarii și pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, precum și reduceri de taxe.

"Câștigurile pe partea de venituri de pe urma sistemului split TVA și o mai bună colectare vor fi mai mici decât cele bugetate în timp ce cheltuielile sociale în 2018 vor fi mai mari decât cele bugetate. Pentru a respecta ținta de deficit bugetar, staff-ul a încurajat autoritățile să implementeze măsuri de calitate (echivalente cu 0,6% din PIB) pentru a evita o nouă deteriorare a structurii bugetului și a proteja cheltuielile de capital", se arată în raportul FMI.

De asemenea, experții instituției financiare internaționale sunt de părere că, având în vedere poziția ciclică actuală a economiei, se impune o politică fiscală mai strictă decât preconizează autoritățile în 2018 și pe termen mediu. În opinia FMI, relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia crește solid ar putea agrava supraîncălzirea. "În opinia staff-ului, o țintă fiscală mai adecvată având în vedere perspectiva ciclică ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita măsuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru că ținta de deficit de 3% a autorităților nu este susținută în mod suficient cu măsuri... Reducerea și mai mult a deficitului la 1,5% din PIB până în 2020 ar ajuta România să facă tranziția la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB", se arată în raportul FMI.

În opinia experților FMI, politica fiscală ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea colectării veniturilor, pe creșterea eficienței cheltuielilor și pe o mai bună absorbție a fondurilor europene. În acest sens, implementarea unei noi infrastructuri IT în administrația fiscală este o prioritate cheie, având în vedere sistemele învechite ale României. În plus, ar trebui întărită prioritizarea marilor proiecte de investiții.

În replică, autoritățile române s-au angajat să respecte limita de deficit de 3% din PIB dar nu și o reducere nouă reducere a deficitului pe 2018 propusă de misiunea FMI. De asemenea, autoritățile au fost de acord cu prioritizarea marilor cheltuieli de capital, o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și o mai bună colectare a veniturilor.

O misiune a FMI a vizitat România în perioada 6-16 martie 2018, potrivit Agerpres.