Mai mulți oameni de cultură și reprezentanți ai unor teatre, muzee din România au transmis un apel către Guvern în care avertizează că, prin măsurile de austeritate, pentru reducerea deficitului bugetar, aproape jumătate din instituțiile de cultură vor dispărea, pentru că au mai puțin de 50 de angajați.
Aceștia susțin că orice măsuri se vor propune, ele vor trebui să rezulte dintr-o analiză serioasă, care să identifice problemele, să formuleze soluţii şi să le analizeze impactul potenţial.
Anunțul oamenilor de cultură vine după ce Guvernul, prin premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat săptămâna trecută că printre măsurile de economisire se află și comasarea unor instituții publice.
Acestea mai pot funcționa de la 1 ianuarie 2024, doar dacă au: peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate și activitățile desfășurate nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice.
A fost inițiată și o petiție online în care se cere Guvernului să nu aplice instituțiilor culturale măsurile de austeritate anunțate.
Cunoscuta actriță Oana Pellea a reacționat după inițierea petiției online: „E nevoie de noi toți, actori, regizori, scenografi, directori de teatru, cronicari, corp tehnic si administrativ, de toți lucrătorii din domeniul teatral, din domeniul cultural. (…) Acest proiect de ordonanța de urgenta este o catastrofă pentru cultura română! Dacă doriți să ne mai vedeți pe scenă…Va rog semnați si distribuiți!”.
Rețeaua Națională a Muzeelor din România a transmis că a luat act „cu neplăcută surprindere de un proiect de ordonanță de urgență care prin măsurile prevăzute va conduce la destabilizarea fără precedent a actului cultural din România”. RNMR înaintează un memoriu care analizează și argumentează efectele negative ale implementării ordonanței sub prezenta formă și propune o serie de modificări de ajustare și eliminare a unor prevederi.
Situația este foarte gravă, peste 60% dintre instituțiile culturale ar fi desființate, a transmis RNMR în Memoriul pe care l-a publicat.
Potrivit Rețelei Naționale a Muzeelor, peste 320 de instituții care au mai puțin de 50 de angajați vor fi desființate, conform prevederilor OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.
Astfel că ar urma să fie desființate 37 de teatre, 34 de biblioteci, 48 de muzee, 166 de așezăminte culturale și 43 de direcții județene de cultură din România, potrivit RNMR.
"Luând act de informaţiile comunicate în mass-media referitoare la intenţia Guvernului de a introduce în pachetul de măsuri fiscal-bugetare anunţate, menite să reducă deficitul bugetar, o serie de măsuri cu impact negativ grav asupra sistemului instituţional din domeniul culturii şi al protejării patrimoniului cultural, între care desfiinţarea sau comasarea de instituţii - biblioteci publice, teatre, muzee, centre şi aşezăminte culturale - şi descentralizarea Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, comunicăm dezacordul nostru ferm faţă de aceste propuneri şi solicităm abandonarea lor. Ne manifestăm în acelaşi timp deschiderea şi disponibilitatea de a contribui, alături de instituţiile statului, la înţelegerea corectă a situaţiei actuale a sectorului şi la identificarea de soluţii pozitive şi aplicabile", se arată în apelul transmis Guvernului de mai multe organizații profesionale din sectorul cultural și al patrimoniului.
Apelul este semnat de cel puțin 31 de organizaţii profesionale şi ale societăţii civile active în domeniul protejării patrimoniului cultural, printre care UNRMI / Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice, preşedinte Gabriela Carpov; UNArte-CROA / Universitatea Naţională de Arte - Conservare şi Restaurare, director Maria Dumbrăvician; OAR / Ordinul Arhitecţilor din România, preşedinte Ştefan Bâlici; UAR / Uniunea Arhitecţilor din România, preşedinte Ileana Tureanu; RNMR / Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, preşedinte Ciprian Ştefan; ICOMOS România, preşedinte Irina Iamandescu şi DoCoMoMo România, preşedinte Ana Maria Zahariade, relatează agerpres.ro.
Și Asociația Managerilor de Muzee a anunțat că este alături de Rețeaua Națională a Muzeelor din România în demersul pentru modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul ordonanței de urgență privind reducerea deficitului bugetar, apărut recent în spațiul public, care ar avea efecte nedorite asupra lucrătorilor din domeniul cultural.
Nevoia Guvernului de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu este justificată, scrie într-un comunicat difuzat astăzi. Dar nu pot fi aplicate aceleași măsuri și personalului cu diverse specializări dobândite, pentru că tot sistemul național al culturii este deja vulnerabilizat și redus la minimul posibil. Aplicarea lor va avea drept consecință distrugerea domeniului cultural, fără posibilitatea de redresare în viitor, a transmis Asociația Managerilor de Muzee, potrivit RADOR.
Poziția transmisă de directorul Muzeului Țăranului Român - Acuzații grave
Managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, a declarat, vineri, că 45% dintre muzeele din România “vor dispărea pur şi simplu”, dacă proiectul de ordonanţă privind reducerea deficitului bugetar ar intra în vigoare, potrivit agerpres.ro.
Managerul MNŢR a acuzat împrumuturile realizate “în mod nesăbuit”, dar şi “adoptarea a tot felul de pensii pentru nişte oameni care nu le merită şi tot felul de acte avansate pentru nişte indivizi ca cei de la ASF”.
“Nu pe seama noastră, care suntem purtătorii identităţii culturale naţionale”, a avertizat managerul MNŢR.
“Există un proiect de ordonanţă a Guvernului, care urmăreşte distrugerea muzeelor României. Dacă această ordonanţă de urgenţă va intra în vigoare, 45% din muzeele României vor dispărea pur şi simplu. Va fi un atentat la cultura naţională şi la identitatea culturală a României. Aceasta este o poziţie pe care eu am inserat-o într-un apel adresat Guvernului României în numele a cinci organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protejarea patrimoniului cultural naţional al României şi suntem hotărâţi să mergem împotriva Guvernului până la capăt. Deci nu vom accepta niciun fel de decizie care va afecta cultura română. Nu vreau ca Guvernul României să reducă deficitul bugetar pe seama noastră”, a spus Virgil Niţulescu, potrivit agerpres.ro.
Conform Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, aproximativ 80% din biblioteci vor fi afectate, întrucât personalul acestora este mult sub plafonul din OUG.
MEMORIUL SEMNAT DE 50 DE MANAGERI AI INSTITUȚIILOR CULTURALE DIN ROMÂNIA ȘI ADRESAT PREMIERULUI MARCEL CIOLACU
M E M O R I U pentru modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.
Vă supunem atenției observațiile semnatarilor, manageri de instituții publice de spectacole și concerte, și ale Uniunii Teatrale din România - UNITER, care doresc să își exprime astfel îngrijorarea față de modul în care instituțiile de cultură vor putea sau nu să își mai desfășoare activitatea din toamna anului 2023, luând în considerare anumite măsuri prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență în discuție, care ar avea un impact dezastruos asupra sectorului cultural.
Din motivele pe care le expunem în continuare, și având în vedere dreptul garantat constituțional la cultură, solicităm eliminarea aplicării dispozițiilor din proiectul de ordonanță de urgență care sunt menționate la pct. 2–4 de mai jos pentru instituțiile publice de cultură
1. Cu titlu prealabil, subliniem că, în ceea ce privește instituțiile publice de cultură aflate în subordinea autorităților administrației publice locale – care reprezintă majoritatea instituțiilor de acest fel din România – unele soluții normative propuse încalcă flagrant următoarele dispoziții ale Cartei europene a autonomiei locale din 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997:
„Art. 6 Concordanța structurilor și mijloacelor administrative cu sarcinile autorităților administrației publice locale
1. Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente.
2. Statutul personalului autorităților administrației publice locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondata pe principii de merit și de competența; vor fi prevăzute, în acest scop, condiții adecvate privind pregătirea, remunerarea și afirmarea profesionala.
Art. 9 din Cartă – Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie proportionale cu competentele prevăzute de Constitutie sau de lege.”
Din cele de mai sus rezultă că la nivel central nu se poate dispune cu privire la structurile organizatorice ale instituțiilor publice aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, angajament asumat de România prin ratificarea Cartei mai sus menționate.
2.
“Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;”
Instituțiile de cultură având o activitate specifică, iar personalul din subordine fiind dificil de angajat și necesitând studii specifice și experiență într-un domeniu atipic, aceste instituții depinzând constant de un buget aprobat anual, solicităm ca această prevedere să nu se aplice instituțiilor publice de cultură. Menționăm și că activitatea din cadrul compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiții de siguranță pentru angajați și spectatori.
Pierderea unor funcții esențiale care sunt vacante la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență – când acum instituțiile de cultură se află tocmai în vacanța dintre stagiuni – poate să ducă la imposibilitatea desfășurării activității numeroaselor instituții de cultură la nivel național.
3.
“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;
(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;
(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;”
Menționăm că majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate, așa cum descrie Ordonanța la punctul b), similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator. În aceeași situație dificilă se află și teatrele care aparțin de același finanțator dar își desfășoară activitatea în altă limbă cum ar fi teatrele dramatice și cele în limbi ale minorităților naționale. Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.
4.
“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”
Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.
„Art. 33 – Accesul la cultură
(1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.”
Solicităm imperios respectarea articolului 33 din Constituția României și acordarea poporului român accesul la Cultură!
Prin măsurile relatate mai sus care ar duce la desființarea sau falimentarea a numeroase Instituții de Cultură se încalcă un drept fundamental garantat de Constituție!
În plus, avem îndoieli că soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare, se arată în Memoriul semnat de 50 de manageri din instituții de cultură din România și adresat Cabinetului Primului Ministru al României în data de 4 august 2023.
