Majoritatea dintre noi se confruntă cu apariția molarilor de minte în jurul vârstei de 18-24 de ani. Unora le ies toți, altora nici unul, iar acest lucru se explică prin evoluția omului, a masticației și alimentației, micșorării maxilarelor care nu mai permit apariția tuturor celor patru, provocând dureri.
Ce este de făcut în acest caz? E bine să le lași sau să le extragi? Sunt posibile complicații?
Molarii de minte au rolul de a mesteca, a tăia și fărâmița alimentele și sunt la fel de utili ca și ceilalți dacă vor creste în mod corect, susținuți de gingii și oase sănătoase.
Îngrijirea molarilor de minte se face separat, deoarece erupția nefiind completă ei rămân mai mici decât ceilalți dinți și astfel periajul trebuie făcut individual.
Tocmai din cauza faptului că nu li se acordă atenție separată, aceștia nu ajung să fie periați și se cariază mult mai repede.
Apelăm la soluția extracției atunci când molarii de minte sunt parțial erupți și nu au suficient spațiu, dacă generează durere, sunt cariați profund sau dacă sunt parțial îngropați în osul maxilar și sunt orientați spre dintele vecin pe care îl pot caria.
Aceștia se scot și dacă va crește retenția plăcii dentare sau dacă sunt inactivi în masticație. Dacă însă la erupție molarul nu poate străbate mucoasa de deasupra lui și observăm că are loc în cavitatea bucală, se va face doar o incizie pentru a-i permite acestuia să-și urmeze erupția pe arcadă, explică Andra Custura, medic stomatolog și manager medical Andra Smile, citat de Adevarul.ro.
„Un molar de minte este valoros într-o viitoare lucrare fixă, atunci când lipsesc molarii vecini, de aceea extracția acestuia, care de altfel este destul de dureroasă, ar trebui să se facă numai dacă este necesară”, adaugă medicul.
