În 2018, Executivul a adus 120 de modificări majore Codului Fiscal, iar analiştii susţin că ar urma și altele. Guvernul a făcut așa numita ,,revoluție fiscală", dar a aprobat şi alte măsuri care au afectat mediul de afaceri.
Costurile suplimentare cu forţa de muncă s-au regăsit la raft. În fiecare lună, țara noastră a fost campioana scumpirilor în Uniunea Europeană.
Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat a fost o altă măsură controversată. Pentru a evita diminuarea salariilor, Guvernul a decis imediat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.
Și alte modificări fiscale au stârnit nemulțumiri. Printre acestea se numără introducerea declarației unice, deși Fiscul nu are încă infrastructura necesară pentru a primi online informațiile.
Coaliția a arătat că se pricepe doar să mărească salariile şi pensiile, deși încasările la buget scârțâie. La 10 luni, cheltuiele erau cu aproape 21 de miliarde de lei mai mari decât veniturile, iar statul a tot tăiat de la investiții pentru a avea bani să acopere gaura din buget. De altfel, lipsa investiţiilor pune lacătul pe uşa multor companii.
România riscă să nu aibă în 2018 o creştere economică de 5,5% așa cum a estimat Guvernul. Comisia de Prognoză deja a revizuit evoluția produsului intern brut la 4,5%.
Pe final de an, Guvernul a propus să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Executivul vrea să atragă astfel la buget aproximativ trei miliarde de lei.
Nici pilonul II de pensii nu a scăpat. S-a cerut scăderea comisionului de administrare de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii pe bază de cerere individuală după minimum cinci ani de participare.
Guvernul a luat în vizor şi firmele din energie şi telecom. Mai exact, va fi introdusă din 2019 o taxă de 3% din cifra de afaceri realizată de firmele din domeniul energiei electrice şi termice, precum şi de firmele din telecomunicaţii.
