Marcel Ciolacu dă vina pe evaziune și spune că a trecut vremea facilităților fiscale

Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmează să își asume răspunderea a fost elaborată, a declarat, luni, premierul Marcel Ciolacu, care a subliniat, în debutul ședinței Executivului, că România "nu își mai permite" facilități și "privilegii" de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.

"Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu își mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții", a afirmat Ciolacu.

El a adăugat că bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Pe de altă parte, Ciolacu a remarcat "un paradox aberant": România are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital.

"Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Există un interes vital, acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României", a susținut prim-ministrul.

El a respins declarațiile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar aduce "austeritatea", susținând că măsuri de austeritate au fost cele din 2010, când s-au tăiat salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.

"Atunci, românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu crește însă TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus", a explicat Marcel Ciolacu.

El a mai subliniat că va fi implementată "cea mai ambițioasă" reformă a aparatului bugetar de după Revoluție.

"Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretari. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României", a transmis prim-ministrul.

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, care în anul de calcul determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se reglementează două cote de impozitare, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate: un impozit de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și un impozit de 3% pentru cele care realizează venituri peste această sumă.

Totodată, se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale numai la locul unde se află funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare. De asemenea, se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon de 10.000 de lei până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.

Prin actul normativ se mai propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul restrângerii aplicării facilităților fiscale pentru un singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv. În cazul existenței mai multor raporturi juridice care generează venituri din salarii și asimilate salariilor, scutirea se acordă la locul unde se află funcția de bază.

Începând cu data de 1 iulie 2024, se are în vedere modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită prin introducerea unei cote de 70%, aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare.

Se propune și eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, sectorul agricol sau în industria alimentară și se încadrează în condițiile pentru acordarea facilităților.

O alt măsură vizează trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Se mai au în vedere modificări vizând cota redusă aplicabilă livrării și instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice începând cu 1 ianuarie 2024, precum și pentru produse din tutun prelucrat.

În vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, se propune diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora; desființarea posturilor vacante; desființarea funcției de șef birou.