Comunismul a lăsat o moșternire grea în vocabular. Românii nu mai folosesc cuvinte precum "cooperativă", "tovarăș" sau "miliție", deși puțin știu că ultimul dintre ele, de exemplu, provine din limba latină și înseamnă armată.
Poate printre cele mai cunoscute cuvinte care reamintesc de perioada comunistă sunt “milițian” și “tovarăș”. Cei doi termeni și-au schimbat înțelesurile după Revoluția din 1989, scrie Mediafax.
MILIȚIE, armată în latină
"De exemplu,” miliție” este un cuvânt latinesc și însemna armată, oștire și era un cuvânt neatins de presiunea ideologică, dar împrumutând din Uniunea Sovietică acest termen pentru autoritatea care este astăzi poliția, el s-a încărcat cu anumite sensuri negative. După Revoluție, evident că s-a renunțat la acest cuvânt. Comportamentul abuziv al instituției din perioada comunistă l-a încărcat negativ. Dicționarele încă nu înregistrează partea peiorativă, găsim doar definiția standard. Însă, există un dicționar de argou (George Volceanov, 2007), în care cuvântul “milițian” este definit ca subunitate de măsură pentru inteligență”, a explicat pentru Mediafax, Alexandru Nicolae, lingvist la Academia Româna și profesor la Universitatea din București.
“Tovarăș” este un alt termen care se folosea ca apelativ, în loc de domn sau doamnă: “tovarășe președinte”, “tovarășa învățătoare”.
“În Dicționarul limbii române (litera T din 1982), tovarăș are niște definiții perfect neutre: persoană care este considerată în raport cu alta de care este legată o activitate dusă în comun, popular, are și înțelesul de soț, deci nimic încărcat ideologic în acest dicționar. El este un cuvânt cu sursă ucraineană și rusă, iar termenul a fost introdus odată cu aparatul de stat. După Revoluție, a devenit ușor, ușor peiorativ ori ușor depreciativ. Ce mai este interesant la termenul tovarăș este că a căpătat și sensul acesta argotic în melodiile de hip-hop, deci prieten, prieten de cartier”, a adăugat Alexandru Nicolae.
Iar lista cuvintelor este lungă. De câte ori mai folosim ”cooperativă”, ”șoim ai patriei”, ”naționalizare”, ”colectivizare”?
Specialiștii spun că, de exemplu, pionerii existau și înainte de comunism, iar șoimii patriei se regăsesc încă din perioada regalistă. Totuși, anii de comunism au penetrat mentalitatea românească și s-a dat uitării ceea ce se cunoștea înainte de această perioadă. ”Românii nu au prins frică de aceste cuvinte, dar le-au schimbat sensul”, a concluzionat Gelu Duminică, sociolog.
