Epoca moaşelor şi asistentelor care acordau îngrijiri după ureche ar trebui să fie demult apusă. Sunt însă şi azi oameni care apelează la cunoscuţi pentru a-şi face tratamentele acasă. Puţini ştiu că acele şi seringile folosite ar trebui duse la spital sau la medicul de familie, care le predă mai departe firmelor specializate în distrugerea deşeurilor. Nu este doar o poveste. Aşa scrie într-un ordin al ministrului Sănătăţii din 2014. Mulţi medici de familie refuză însă ordinul.
"Cabinetele medicale nu sunt cutiile de gunoi ale Bucureştiului. Asta înseamnă o responsabilitate şi nişte costuri care nu ne aparţin. Noi ne plătim serviciul de incinerare pentru colectarea deşeurilor medicale. Sub nicio formă nu vom fi de acord ca pacienţi din tot Bucureştiul să aducă la cabinetele noastre astfel de deşeuri. Pe de altă parte, mă întreb, ca să fiu sinceră, cum le transportă pacientul de la el de acasă până la cabinet? Nu cumva riscul de contaminare este şi mai mare?", spune Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Deşeurile ar trebui transportate către medici în cutii din carton. Realitatea este însă alta.
"Nu mi s-a întâmplat niciodată ca un pacient să-mi aducă astfel de deşeuri. În lumea reală nu se întâmplă aceste lucruri", mai spune aceasta.
Cei mai expuşi pericolului sunt angajaţii de la salubritate şi persoanele care caută în gunoaie.
"Daca cineva îşi face un tratament acasă şi aruncă o astfel de seringă în gunoiul respectiv şi lucrătorul care preia gunoiul se înţeapă în ea şi poate pacientul respectiv are o boală transmisibilă, hepatită de exemplu, este un risc", spune Bogdan Opriţa, purtător de cuvânt Spitalul de Urgenţă Floreasca.
"Dacă au abilităţi d-astea de a scormoni după alte deşeuri valorficabile s-ar putea să se înţepe", spune Marian David, director Garda Naţională de Mediu.
"E foarte greu de depistat pentru că dacă operatorul de salubritate care intră în contact vizual... şi nici operatorul de salubritate, fie vorba între noi, răstoarnă - aţi văzut, automat, nici nu ştie ce e în pubela aia", mai spune acesta.
Este foarte simplu să arunci, de pildă, o seringă şi un ac folosite, însă ele reprezintă un real pericol de contaminare. Mai grav este că cei care fac acest lucru nici nu pot fi identificaţi. De această dată, noi am folosit o seringă sterilă, însă astfel de deşeuri medicale sunt cu adevărat periculoase pentru sănătatea publică.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că cei care aruncă deşeurile medicale în locuri nepermise pot primi amenzi până la 3.000 de lei. Asta stipulează o Hotărâre de Guvern în care nu scrie clar cine aplică amenzile.
"Am avut o singură sesizare, chiar recent, acum o lună, o lună şi jumătate, cu nişte seringi înfipte într-un pom pe aici, în zonă... pe lângă Tribunal. S-au dus comisarii noştri... Au luat tot Bulevardul Unirii şi n-au mai descoperit... erau vreo trei înfipte şi patru pe jos. Acum... că fuseseră proaspăt folosite de diferiţi consumatori, nu ştiu. Direcţiile de Sănătate Publică, respectiv administraţiile publice locale sunt entităţile care trebuie să supravegheze, să controleze, să asigure verificarea pentru astfel de aspecte. Nu este treaba noastră, nu cunoaştem, nu este în competenţa noastră", mai spune Marian David.
În cazul pastilelor, regula este aceeaşi. Cele expirate sau care nu mai sunt folosite trebuie duse înapoi la farmacie pentru a fi date spre incinerare. Legea este din nou ignorată. Mai puţin de 10 la sută dintre pacienţi se gândesc la sănătatea semenilor.
"În medie, sunt cam 10, 20 de persoane (care vin lunar la farmacie să aducă pastilele pe care le au în casă, expirate sau pe care nu le mai folosesc, n.r.). Foarte puţine persoane ştiu. Sunt pacienţi care ne întreabă dacă se pot aduce medicamentele, dacă se primesc la noi", spune Oana Oancea,
farmacist.
Nici farmaciştii nu sunt încântaţi să devină gunoieri de medicamente.
"Farmaciile ar putea să organizeze un spaţiu în care să primească medicamentele expirate, dar cheltuielile legate de distrugere, de transport de la farmacie mai departe, ar trebui să fie împărţite între distribuitor şi producător. Sunt lucruri care vor trebui regândite de Ministerul Sănătaţii, dar nu numai, şi găsită o soluţie, astfel încât acest ordin să nu fie o literă moartă, ci el să fie viabil şi aplicabil pentru toată lumea", spune Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor.
"Timpul nu este niciodată suficient pentru că problemele sunt multe", spune Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Imagine: Bogdan Chircan, Mihai Angiu, Răzvan Bordei
Montaj: Sorin Niculae
