Legea pensiilor a fost APROBATĂ în Senat

Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Inițiativa, înregistrată în procedură de urgență, a fost amânată în două rânduri de la votul senatorilor, din cauza lipsei de cvorum.

Cu toate că au votat alte inițiative legislative, Senatul nu a putut dezbate și vota, în ședința din 19 noiembrie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, din cauza lipsei de cvorum. După o ședință de consultări a liderilor de grup, în plen au fost înregistrați ca fiind prezenți doar 27, număr insuficient pentru continuare lucrărilor. Același lucru s-a întâmplat și la ședința de plen a Senatului din data de 21 noiembrie. După votul asupra mai multe proiecte de lege, forul superior nu a întrunit din nou cvoruml necesar pentru a vota Legea pensiilor.

Prin urmare, inițiativa a fost amânată în două rânduri la votul în Senat, care este primă Cameră sesizată pe proiect.

Guvernul a adoptat, în ședința din 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor.

Proiectul prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referință (VPR): 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții.

Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referință va fi indexată, anual, cu inflația și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS și CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016, a precizat Ministerul Muncii.

Noul proiect introduce sintagma contribuții „datorate și plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Pentru a nu dezavantaja angajații, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajații nu vor fi penalizați pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut și sumele achitate drept contribuții. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuțiile vor putea sesiza organele abilitate.

Printre noutățile aduse de această inițiativă legislativă se numără introducerea masteratului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.

În proiectul noii legi este menținut contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuși, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege poate fi plătit doar pentru 5 ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Sunt menținute și prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiții deosebite, și de la 2 ani la un an pentru condițiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiții deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiții speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

Proiectul legislativ definește și vârsta standard de pensionare.

"Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa 5. Stagiul complet de cotizare este de 15 ani , atât pentru femei cât și pentru bărbați", prevede proiectul legislativ.

Senatul este prima Cameră sesizată pentru proiectul de lege privind sistemul public de pensii, Camera Deputaților fiind for decizional.