Legea offshore modificată, promulgată de președintele Iohannis

"Operatorii au obligația să încheie cu autoritatea competentă un acord privind siguranța operațiunilor petroliere și să suporte cheltuielile convenite pentru dezvoltarea capacității de prevenție și/sau de răspuns în cazul accidentelor majore, monitorizarea factorilor de mediu, know-how, expertize, legislație și studii de impact, transfer de tehnologie și perfecționare profesională, necesare realizării atribuțiilor acesteia în îndeplinirea funcțiilor sale", prevede legea. 

Potrivit actului normativ, sumele aferente cheltuielilor convenite se vor vira de către operatori eșalonat într-un cont distinct deschis de autoritatea competentă cu această destinație și vor fi evidențiate ca atare. 

"Autoritatea competentă este instituție publică finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Din veniturile proprii realizate se vor asigura cheltuieli curente și de capital, constituirea de fonduri pentru acordarea de stimulente și sporuri, precum și cheltuieli pentru achiziția de bunuri și servicii care se efectuează pentru realizarea activității autorității competente în îndeplinirea funcțiilor sale", stipulează ordonanța.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligația ca cel puțin 25% din numărul mediu anual de angajați utilizați în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidență fiscală în România, prevede proiectul de lege.

Astfel, prin derogare de la Codul muncii, programul specific de lucru se organizează ținând cont de următoarele: „(a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore este de 168 ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referință de 12 luni; orele lucrate de salariații care desfășoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioada de referință de 12 luni vor fi considerate ore suplimentare și vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit.b); durata maximă a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore nu poate depăși media de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referință de 12 luni; (b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată și nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referință de 12 luni prevăzută la lit.a).”

În ceea ce privește taxarea companiilor de către statul român, proiectul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”, potrivit textului de lege trimis plenului Camerei Deputaților pentru vot final.

De asemenea, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

„Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore”, prevede legea.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință.

„Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
i) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh”, prevede proiectul.

Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipulează proiectul legislativ.

De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri, mai prevede proiectul legii offshore. De asemenea, investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit în sensul în care pentru acestea nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

O altă prevedere se referă la fatpul că titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, începând cu data intrării în vigoare a legii, „în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător”.

Durata inițială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, mai prevede actul normativ.