Kovesi, la ONU: Cea mai mare provocare în România este păstrarea independenței magistraților

"Au existat încercări repetate de a modifica legislația anticorupție pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupție sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situații în care s-a refuzat ridicarea imunității politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție. Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri prin știri false sau prin declarații publice de natură să slăbească încrederea în justiție. Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenței judecătorilor și procurorilor și stabilitatea legislativă acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupție să fie eficienți", a spus Kovesi în discursul ținut la o dezbatere care marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC), potrivit unui comunicat de presă al DNA.

Ea a reamintit că România a semnat convenția în anul 2004, când corupția era un fenomen "generalizat" și reprezenta "o problemă sistemică" în țara noastră, iar acum, după 15 ani, lucrurile s-au schimbat "radical".

Potrivit lui Kovesi, în ultimii cinci ani, DNA a trimis în judecată peste 68 demnitari, dintre care 14 miniștri și foști miniștri și 53 de membri ai Parlamentului, dispunând măsuri asigurătorii de peste 2,3 miliarde dolari.

"Din punctul meu de vedere, trei recomandări importante ale convenției au dus la această schimbare radicală: o legislație penală eficientă, înființarea unei structuri de parchet specializate și un sistem de justiție integru și independent. Legislația anticorupție din România s-a modernizat în sensul reglementărilor convenției. Au fost implementate în legislația română toate prevederile obligatorii ale convenției privind incriminarea faptelor de corupție și cea mai mare parte a celor opționale. A fost înființat DNA și s-a stabilit o competență legală de a investiga fapte de corupție la nivel înalt. Procurorii anticorupție sunt independenți în activitatea lor, iar independența este dublată de responsabilitate", a spus Laura Codruța Kovesi.

În opinia sa, cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupției la nivel înalt o reprezintă integritatea și independența sistemului de justiție.

"Independența justiției nu este un privilegiu pentru procurori sau judecători. Este un principiu fundamental într-o societate democratică. Numai o justiție independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiție independentă poate face ca legea să fie egală pentru toți", a afirmat șefa DNA.

Ea a adăugat că investigațiile procurorilor anticorupție au fost primite cu speranță și încredere de societate, dar în egală măsură au determinat o contra-reacție.

Laura Codruța Kovesi a susținut miercuri, la New York, un discurs în cadrul reuniunii la nivel înalt organizate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Dezbaterea marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC), cunoscută și drept Convenția de la Merida, semnată și ratificată de România, alături de alte 182 de state.

Potrivit DNA, Kovesi a fost invitată să vorbească în deschiderea primei sesiuni de dezbateri, intitulată "15 ani de implementare a Convenției - tendințe, realizări și provocări". Reuniunea va găzdui două sesiuni de dezbateri la care, pornind de la prezentările făcute de experții invitați, ceilalți participanți vor avea posibilitatea să adreseze întrebări și să împărtășească aspecte rezultate din experiența țărilor pe care le reprezintă.

În conformitate cu Rezoluția 72/196, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în vederea organizării acestei reuniuni la nivel înalt, președintele forului va întocmi o sinteză a discuțiilor, document ce urmează a fi transmis Conferinței statelor membre ale Convenției - for decizional - precum și tuturor statelor membre ONU.

Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției a fost adoptată în octombrie 2003 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite și a fost semnată la Merida, în Mexic, ca urmare a recunoașterii caracterului global al amenințărilor pe care le presupune corupția, amenințări ce impun o abordare cuprinzătoare și multidisciplinară. Convenția este un instrument anticorupție care reprezintă o angajare internațională aproape universală, având în vedere că a fost semnată de 183 de state, iar dispozițiile Convenției sunt obligatorii pentru statele semnatare, se mai arată în comunicatul citat.