Laura Codruța Kovesi, fostul procuror-șef al DNA, a declarat miercuri că solicitarea Guvernului de amânare cu două luni pentru răspunsul solicitat în procesul la CEDO este "aberantă".
Procesul Kovesi vs. România la CEDO. Guvernul României a solicitat o amânare de două luni în acest caz, după cum a precizat miercuri secretarul de stat Viorel Mocanu, agentul guvernamental al României la CEDO.
Laura Codruța Kovesi spune că va răspunde celor 4 întrebări preliminare puse de CEDO abia după ce va veni răspunsul de la Guvern:
"După cum CEDO a informat ambele părți, procedura de judecată este una de urgență, e aberant să ceri 2 luni, în condițiile în care termenele de rezolvare sunt de 3 săptămâni. O să răspundem solicitării din partea Curții, cred că cererea Guvernului va fi respinsă. Obligația mea este să ofer un răspuns după răspunsul Guvern, în termenul pe care CEDO îl cere", a declarat Kovesi la intrarea la CSM, unde este audiată de Inspecția Judiciară.
Luni, 6 mai, a expirat termenul stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO) pentru ca părțile din procesul Kovesi vs. România să răspundă la cele patru întrebări preliminare.
"A fost solicitată o amânare de 8 săptămâni pentru faptul că nu au fost obținute toate documentele pe baza cărora Guvernul să își fundamenteze concluziile de respingere a cererii pe fond, cât și pe admisibilitate", a declarat Viorel Mocanu, pentru Stiripesurse.ro.
Procesul Kovesi vs. România a devenit public pe portalul Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pe data de 18 februarie 2019. Plângerea a fost depusă pe 28 decembrie 2018, Kovesi denunțând faptul că nu ar fi beneficiat de dreptul de apărare în țară, ca urmare a demiterii din funcția de la DNA. Pe data de 30 ianuarie 2019 a fost comunicat cazul autorităților române.
Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curții:
1. Este articolul 6/1 din Convenția (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?
2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanță pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în conformitate cu articolul 6/1 din Convenție?
3. Având în vedere afirmațiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenție? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege și necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?
4. Reclamanta a avut la dispoziție o cale de atac concretă în plan național, așa cum prevede articolul 13 din Convenție?
În decembrie anul trecut, Laura Codruța Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-șef susținând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
