Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că în România, primul reactor modular mic poate să funcționeze poate în 2028 sau 2029, mai repede nu este realist să așteptăm ceva practic. Având în vedere complexitatea tehnologiei, cred că este un cadrul destul de ambițios, a completat președintele, afirmând că un element important este securitatea acestor reactoare și pentru a garanta o securitate foarte, foarte bună cercetarea evident va trebui să dureze un pic mai mult.
Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă poate da o marjă de timp când vom vedea implementarea unui reactor de mici dimensiuni în România.
”Această colaborare este foarte benefică Suntem într-o fază în care este complicat, câteodată chiar imposibil, să faci cercetare doar într-un singur stat, pentru că resursele necesare sunt imense. Nu se mai poate face cercetare cu bani foarte puțini și cu o mână de cercetători, este nevoie de resurse din ce în ce mai mari, este nevoie de echipe, nu doar multinaționale ci și multidisciplinare, pentru a avea un real progres în domenii importante pentru omenire”, a spus Klaus Iohannis.
”În practică, noi credem că în România primul reactor modular mic, primul SMR, poate să funcționeze poate în 2028 sau 2029, mai repede nu este realist să așteptăm ceva practic, dar, având în vedere complexitatea tehnologiei despre care vorbim, cred că este un cadrul destul de ambițios”, a mai spus șeful statului. Klaus Iohannis a precizat că ”este cunoscut că în zona de reactor nuclear cercetarea este complicată”.
”Cred că un element important este securitatea acestor reactoare și pentru a garanta o securitate foarte, foarte bună cercetarea evident va trebui să dureze un pic mai mult. Nu vorbim de un simplu transfer din uzul militar în uzul civil, fiindcă solicitările sunt, cum este ușor de înțeles, diferite și pretențiile de securitate, de fezabilitate, sustenabilitate sunt specifice domeniului energeticii civile”, a mai completat președintele Iohannis.
Preșdintele Klaus Iohannis a semnat la Bruxelles, cu Prim-ministrul Regatului Belgiei, un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea reactorilor mici si modulari rapizi, răciți cu plumb (SMR-LFR), între următoarele entități active în domeniul energiei nucleare: RATEN (Regia Autonomă de Tehnologii pentru Energia Nucleară – din Mioveni, Argeș), ANSALDO NUCLEARE S.P.A. (din Genova, Italia) și ENEA (Agenția Națională Italiană pentru Tehnologii Noi, Energie și Dezvoltare Economică Durabilă) - parteneri în cadrul consorțiului FALCON, precum și SCK CEN (Centrul de Studii privind Energia Nucleară – din Mol, Belgia) și WESTINGHOUSE ELECTRIC COMPANY LLC (din statul Delaware, SUA) – alți doi jucători cu experiență în tehnologia reactorilor rapizi răciți cu plumb (tehnologia LFR / (Lead-cooled Fast Reactor).
”Semnarea acestui document a avut loc după întrevederea pe care Președintele României a avut-o Prim-ministrul Regatului Belgiei și completează dimensiunea de cooperarea economică și tehnico-științifică a discuțiilor Președintelui cu premierul și cu Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor”, a precizat Administrația Prezidențială.
”În baza Memorandumului de Înțelegere semnat astăzi, părțile vor putea desfășura o serie de activități comune de cooperare. Totodată, acest document constituie baza pentru negocierea unui viitor acord de colaborare având ca scop accelerarea dezvoltării acestei tehnologii, la un nivel de maturitate care să permită comercializarea unor reactoare cu caracteristici sporite de securitate, competitive din punct de vedere economic, si care sa contribuie la tranziția către un sistem energetic curat.
Demonstrarea etapizată a tehnologiei LFR va necesita construcția și operarea unor instalații experimentale de suport si reactoare de demonstrare. Demonstratorul ALFRED (Advanced LFR European Demonstrator) si infrastructura experimentală de pe platforma Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitești - Mioveni (cu instalațiile ATHENA și CHEMLAB – aflate în construcție și alte patru în curs de contractare prin Programul POCIDIF) reprezintă repere-cheie luate în considerare în cadrul acestui MOU și al viitorului parteneriat, plasând astfel România în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de noua generație”, arată comunicatul.
