KeysFin: România, fără bani străini! Ce pericol ascunde retragerea liniilor de finanțare externă

 9,1 miliarde de euro. Rețineți această sumă. Reprezintă banii pe care băncile-mamă i-au retras din România în intervalul 2008-2014. Motivul? Nu mai există business-uri atractive care merită finanțate.

 Cu alte cuvinte, economia nu mai generează interesul pe care l-a stârnit în anii de glorie din “Epoca de Aur a consumului” 2005-2008, când ritmul de creștere al creditării în România a depășit 50%, cu peste 20% peste nivelul țărilor din regiune.

 Grație liniilor de credit externe acordate de băncile-mamă subsidiarelor locale, economia a avansat atunci spectaculos și, din păcate, nesănătos, pentru că înafară de consum, prea puține finanțări s-au dus spre investițiile generatoare de plus-valoare, de dezvoltare economică pe orizontală, de locuri de muncă.

 Senzația de prosperitate de atunci, dopată de credite, s-a întors în prezent împotriva noastră, iar economia reală resimte impactul din plin.

“Încercați să mergeți la bancă să luați un credit de investiții. Veți fi puși să aduceți un vagon de acte, veți fi verificați la sânge și o să primiți, cel mai probabil, un răspuns negativ. Motivul? Băncile nu prea mai au bani la dispoziție”, afirmă economiștii de la KeysFin.

 Potrivit datelor BNR, băncile mai au în prezent numai 13 miliarde de euro din liniile de finanțare externă, față de 22,1 mld.euro în decembrie 2008.

Băncile care au semnat Inițiativa de la Viena, Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volks­bank și Piraeus, și-au redus expunerea pe România în ultimii patru ani cu 25%, de la 65 la 50 de miliarde de euro. Aceste bănci dețin peste 70% din activele din mediul bancar românesc.

 „Interacțiunea dintre fenomenul dezintermedierii și o calitate insuficientă a portofoliului de credite acordate în perioada de expansiune a dus la apariția unui cerc vicios, în care disponibilitatea scăzută a creditului, acumularea de credite neperformante și reducerea investițiilor și a activității economice, în general, s-au alimentat reciproc“, explica, recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

 În traducere liberă, bancherii sunt mai preocupați în prezent să scape de creditele neperformante decât să dea altele noi, pentru investiții.

 Astfel că, chiar dacă economia a crescut în 2013 cu 3,5% și în mod normal asta ar fi trebui să ducă la un avans al creditării private, aceasta a scăzut cu aproape 5% în termeni reali, înregistrând, practic, cea mai dură ajustare de la începutul crizei.

 O altă veste proastă este că nici băncile-mamă nu stau mai bine. Dovadă ultimul raport anunțat de Banca Centrală Europeană, care arată că 25 de bănci, printre care și 6 care au filiale în România, au picat testul de stres al BCE, cu alte cuvinte nu au banii necesari pentru a rezista la un nou val de criză.

 “În aceste condiții, chiar dacă BNR a redus dobânda cheie, încercând să stimuleze creditarea, șansele ca acest lucru să se întâmple țin de un miracol puțin probabil”, afirmă economiștii de la KeysFin.

 Ieșirea banilor străini din țară este completată de lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene.

Dincolo de spoturile de pe televiziuni care susțin ideea că există o avalanșă de de proiecte cu fonduri UE, situația absorbției finanțărilor este în continuare critică – n-am reușit să atragem decât 35% din fondurile puse la dispoziție gratuit de Uniunea Europeană.

 În aceste condiții, fără linii de finanțare, economia riscă un nou val de probleme. Sunt deja câteva semnale alarmante.

Sectorul construcțiilor a ratat sezonul de vară, agricultura meteo-sensibilă n-a mai înregistrat rezultatele din anii trecuți, iar insolvențele au revenit pe creștere în septembrie.

 Cum iarna 2014-2015 se anunță a fi una lungă și grea din punct de vedere meteorologic, activitatea economică s-ar putea reduce substanțial.

 Potrivit analiștilor de la KeysFin, nu este exclus ca, în aceste condiții, economia să pună frână cel puțin în primul semestru din 2015.

 BCR a redus deja estimările privind avansul economic al României, prognozând o creștere de 1,8% în acest an (față de 2,3% anterior)  și 3% anul viitor (față de 3,3% anterior), pe fondul investițiilor publice scăzute, dar și din cauza deteriorării situației economice a principalilor parteneri comerciali.

 În cel mai grav scenariu, pentru a face rost de bani, mai cu seamă că nu mai are acces la banii de la FMI, iar colectarea taxelor și impozitelor rămâne deficitară, Guvernul ar putea introduce sau va majora taxe și impozite în 2015. Ar urma un cerc vicios din care toată lumea va avea de pierdut.

 “După perioada electorală, în 2015, nu este exclus să asistăm la noi măsuri fiscale menite să contracareze scăderea încasărilor din taxe și impozite”, afirmă experții de la KeysFin.

 Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, România se află pe ultimul loc în UE la capitolul încasări din TVA, deficitul de colectare fiind undeva la 44%.

 KeysFin remarcă, de altfel, apariția în media a unor scenarii privind posibilele creșteri de impozite pe proprietăți (construcții, terenuri, mașini) și introducerea unei cote de impozitare progresivă.

 Autoritățile, prin vocea premierului Ponta, au respins însă informațiile, cu anumite rezerve.

 "Păstrarea cotei unice a fost o condiție a partenerilor liberali din coaliție. Am acceptat-o, o păstrăm și sunt absolut convins că, până la alegerile din 2016, România va avea clar cota unică de 16%, iar, mai departe, sigur, forțele politice care vor avea legitimitatea dată de alegerile parlamentare din 2016 vor putea să spună dacă mențin această cotă unică sau nu", a spus Ponta.

 El a reluat totodată ideea că nu vor fi majorate taxe și impozite pentru anul viitor, cu argumentul că tot ceea ce a fost adoptat și se află în dezbatere în prezent se înscrie în politica fiscal-bugetară deja aprobată cu organismele internaționale.

"Așa încât, 2015 și 2016, nu cred că guvernul viitor are în vedere să mărească vreo taxă sau vreun impozit special", a afirmat Ponta, fără a da nicio garanție că acest lucru se va întâmpla sau nu.

“Istoria ultimilor ani ne-a demonstrat că nu există nicio garanție că actualul sistem fiscal va fi menținut, iar introducerea, peste noapte, a  taxei pe stâlp reprezintă doar un singur exemplu’, afirmă cei de la KeysFin.

 “Într-o economie care suferă de subfinanțare, o potențială creștere a taxelor ar urma să ducă la o contracție semnificativă a business-ului, cu consecințele de rigoare – insolvențe, falimente, disponibilizări și creșterea economiei subterane”, avertizează aceștia.