Planta poate creşte în sălbăticie fără intervenţia umană, florile sale mov trebuie adunate manual doar dimineaţa. Cu cât grija cu care sunt cultivate este mai mare, cu atât preţui produsului final creşte, informează National Geographic, potrivit gandul.md.
Iranul produce 85% din cantitatea globală de şofran. Datorită climatului uscat şi însorit, agricultorii au transmis din generaţie în generaţie cultivarea plantei. Pentru prima dată a fost descoperit în Epoca Bronzului, în Grecia, însă în prezent creşte atât în Europa, cât şi în Asia.
Şofranul este un ingredient extrem de prezent de-a lungul istoriei. Legendele susţin că împărăteasa Cleopatra s-ar fi îmbăiat în lapte infuzat cu şofran înainte de a se întâlni cu pretendent. ,,Şofranul era utilizat pentru colorarea bolerolurilor jachetelor purtate de femeile minoice, de asemenea era utilizat în fabricarea cosmeticelor,” afirmă John O’Connell. Călugării din Epoca Medievală utilizau un amestec din albuş de ou şi şofran pentru a imita aurul atunci când produceau manuscrise.
În istorie, şofranul a fost utilizat pentru tratarea multor boli, de la durerile de cap la hemoroizi. Studiile moderne sugerează că nivelul crescut de antioxidanţi din şofran ajută la calmarea inflamaţiilor, tratează disfuncţile sexuale şi depresia.
