"Au introdus sesiuni speciale de BACALAUREAT! BAC-ul nu e un drept! Îți dă certificatul de verificare a maturității intelectuale. Păi ce facem? Îl dăm până îl luăm!

Domeniul educației nu se poate modifica prin ordonanță de urgență. De aia avem Parlamentul, pentru că acolo sunt 300 de capete. Această ordonanță de urgență a reinvetat fabricile de diplome. S-a dat prin ordonanță de urgență ca să nu fie contestată de Avocatul Poporului. Oricum pe 1 iulie a început vacanța parlamentară. Nu e nicio urgență! Este anticonstituțional!", a spus jurnalistul Ion Cristoiu la REALITATEA TV.

LEGEA EDUCAȚIEI SE MODIFICĂ DIN NOU. Care sunt cele mai importante schimbări?

NOUTĂȚI ÎN EDUCAȚIE: Normă micșorată la profesorii cu vechime, doctorat cu frecvență redusă

Aceste noutăți au fost introduse de Ministerul Educației Naționale (MEN) ca modificări și completări la Legea educației, adoptate de Guvern, prin ordonanță de urgență, la 26 iunie și publicate în Monitorul Oficial.

Potrivit conducerii MEN, prin această ordonanță au fost corectate o serie de erori și de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea educației. "Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate și performanță, acest act normativ este expresia unei politici publice care vizează modernizarea și dezvoltarea graduală a sistemului de educație. Prevederile ordonanței au fost solicitate în mod repetat și discutate cu reprezentanții sindicatelor, ai părinților, ai elevilor și studenților, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor și al beneficiarilor sistemului de învățământ. Noile măsuri se vor aplica începând cu 1 septembrie 2014, asigurând predictibilitate sistemului", explică oficialii ministerului, într-un comunicat remis, miercuri, agenției MEDIAFAX.

O parte a modificărilor aduse Legii educației se referă la absolvenții de liceu care nu au luat bacalaureatul. Astfel, se introduce posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni de bacalaureat, pentru cei care nu au promovat examenul în anii precedenți. De asemenea, apare posibilitatea de a pregăti absolvenții de clasa a XII-a care nu au promovat bacalaureatul, prin meditații instituționalizate, care pot fi organizate în licee sau instituții de învățământ superior. "Pentru prima dată li se acordă sprijin concret acestor elevi. Plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanțarea de bază, fie din alte surse de finanțare, precum programe pe fonduri structurale accesate de minister", spun reprezentanții instituției.

O altă noutate vizează posibilitatea prelungirii învățământului profesional, peste limita de trei ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. O asemenea situație va fi reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învățământ.

De asemenea, parte a învățământului terțiar, non-universitar, învățământul postliceal poate fi organizat în școli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate.

Ordonanța vizează și programul "A doua șansă", adresat persoanelor care nu au frecventat școala sau care au abandonat școala și au depășit limita de vârstă pentru încadrarea în învățământul obligatoriu. Acest program se extinde pe toate nivelurile de învățământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial, așa cum în mod greșit era specificat în Legea educației, a explicat Ministerul Educației Naționale (MEN).

Același act normativ prevede că elevii nu vor mai fi obligați să plătească pentru eliberarea actelor de studii.
Pe de altă parte, norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, și cele din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu două ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

În ordonanță este stipulat și faptul că anual, la nivelul unității de învățământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare și didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN, iar titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele școlare, cu metodologie elaborată de MEN.

Ordonanța de modificare și completare a Legii educației aduce noutăți și în învățământul universitar. Astfel, studenții care intră în sistemul de învățământ superior românesc, în baza unor acorduri internaționale, vor avea posibilitatea înmatriculării și după 1 octombrie, în cazuri excepționale. De asemenea, universitățile își vor putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de școlarizare. Potrivit oficialilor MEN, o astfel de procedură există în toate universitățile din străinătate.

Actul normativ reglementează și doctoratul cu frecvență redusă. "Această formă de învățământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în același timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulți doctoranzi în această situație) și nu pot participa la toate activitățile didactice aferente, așa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Forma de învățământ doctoral cu frecvență redusă există și în universități celebre din occident", a precizat MEN.

În vederea creșterii performanțelor, instituțiile de învățământ superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații, asociații sau unități de învățământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităților și în condițiile legii, prevede aceeași ordonanță.

Noutățile clarifică și modul de funcționare a Consiliului de Administrație la nivelul unităților de învățământ. Astfel, președintele Consiliului de Administrație va fi directorul, iar la ședințele acestuia vor fi invitați reprezentanți ai sindicatelor. După caz, dacă tematica ședinței o va cere, vor fi prezenți și reprezentanți ai elevilor.

Ordonanța are în vedere și deblocarea procesului decizional în Consiliul de Administrație. Astfel, deciziile vor putea fi luate și în prezența a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administrație. Potrivit MEN, această completare a legii a fost necesară ca urmare a faptului că în multe unități de învățământ nu se putea constitui Consiliul de Administrație, conform prevederilor inițiale din Legea educației.

Același act normativ reglementează numirea directorilor. "Formula prevăzută de ordonanță asigură un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administrație al unității de învățământ, autoritățile locale, reprezentanții părinților și inspectoratul școlar. Inspectoratul școlar are obligația să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, dar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalți membri sunt desemnați de Consiliul profesoral, Consiliul de Administrație al școlii și autoritățile locale. Aceasta formulă a fost discutată și acceptată de toate părțile implicate", arată MEN.