LEGEA EDUCAȚIEI SE MODIFICĂ DIN NOU. Care sunt cele mai importante schimbări?

Prin această Ordonanță au fost corectate o serie de erori și de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educației Naționale. Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate și performanță, acest act normativ este expresia unei politici publice care vizează modernizarea și dezvoltarea graduală a sistemului de educație. Prevederile Ordonanței au fost solicitate în mod repetat și discutate cu reprezentanții sindicatelor, ai părinților, ai elevilor și studenților, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor și al beneficiarilor sistemului de învățământ. Noile măsuri se vor aplica începând cu 1 septembrie 2014, asigurând predictibilitate sistemului.Principalele măsuri ce vizează stabilitatea sistemului de învățământ și creșterea performanței acestuia:

Posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de Bacalaureat.

Introducerea posibilității de a pregăti absolvenții de clasa a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul, prin meditații instituționalizate, care pot fi organizate în licee sau instituții de învățământ superior. Pentru prima dată li se acordă sprijin concret acestor elevi. Plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanțarea de bază, fie din alte surse de finanțare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.

Posibilitatea prelungirii învățământului profesional, peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. O asemenea situație va fi reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învățământ.

Parte a învățământului terțiar, non-universitar, învățământul postliceal poate fi organizat în școli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate.

Programul „A doua șansă", adresat persoanelor care nu au frecventat școala sau care au abandonat școala și au depășit limita de vârstă pentru încadrarea în învățământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învățământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial, așa cum în mod greșit era specificat în LEN 1/2011.

Elevii nu vor mai fi obligați să plătească pentru eliberarea actelor de studii.

Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I și cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

Anual, la nivelul unității de învățământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare și didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.

Titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele școlare, cu metodologie elaborată de MEN.

Studenții care intră în sistemul de învățământ superior românesc, în baza unor acorduri internaționale, vor avea posibilitatea înmatriculării și după 1 octombrie (se referă la cazuri excepționale). Universitatea își va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de școlarizare. Precizam că o astfel de procedură există în toate universitățile din străinătate.

S-a reglementat existența doctoratului cu frecvență redusă. Această forma de învățământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în același timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulți doctoranzi în această situație) și nu pot participa la toate activitățile didactice aferente, așa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Precizăm că forma de învățământ doctorat cu frecvență redusă există și în universități celebre din occident.

Recunoașterea masteratului didactic, în paralel cu modulele I și II de Psihopedagogie.

În vederea creșterii performanțelor, instituțiile de învățământ superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații, asociații sau unități de învățământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităților și în condițiile legii.

Clarificarea modului de funcționare a Consiliului de Administrație la nivelul unităților de învățământ, astfel, președintele Consiliului de Administrație va fi directorul, iar la ședințele acestui consiliu vor fi invitați reprezentanți ai sindicatelor. După caz, dacă tematica o cere, vor fi prezenți și reprezentanți ai elevilor.

Deblocarea procesului decizional în Consiliul de Administrație: deciziile pot fi luate și în prezența a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administrație. Precizăm că această completare a legii a fost necesară ca urmare a faptului că în multe unități de învățământ nu se putea constitui Consiliul de Administrație, conform prevederilor inițiale din LEN 1/2011.

Reglementarea numirii directorilor. Formula prevăzută de Ordonanță asigură un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administrație al unității de învățământ, autoritățile locale, reprezentanții părinților și inspectoratul școlar. Inspectoratul școlar are obligația să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, dar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalți membri sunt desemnați de Consiliul profesoral, Consiliul de Administrație al școlii și autoritățile locale. Aceasta formulă a fost discutată și acceptată de toate părțile implicate.

În vederea accesării fondurilor europene, acolo unde autoritățile locale solicită, cluburile și palatele copiilor pot trece, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital să revină autorităților locale.