Jurnalistul Liviu Avram de la Adevarul observă că referendumul lansat de Iohannis, prin cele două întrebări puse, nu va putea să întoarcă răul votat de Parlament miercuri pe codurile penale.

Prima întrebare nu poate opri amnistii și grațieri mascate, care deja au fost votate în Parlament prin dezincriminări, reduceri de pedepse și de termene de prescripție, iar a doua întrebare impune restricții de legiferare în zona penală doar Guvernului, nu și Parlamentului, observă jurnalistul.

După ce se vor plimba din nou pe la Curtea Constituțională, legile penale vor ajunge la promulgare, crede Avram. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Iohannis ar fi putut invoca, drept motiv de reexaminare a legilor în Parlament, rezultatele unui referendum care să fi țintit și aceste legi.

Iohannis face MARELE ANUNȚ, după ce a stabilit întrebările pentru referendum

"Președintele Klaus Iohannis a reușit să facă lucrul de care ne temeam cel mai mult: să irosească ultima armă ce-i mai rămăsese împotriva acțiunii penalilor din Parlament, referendumul. Maniera în care a formulat întrebările o dovedește cu prisosință.

Să citim mai întâi întrebările referendumului, pe care președintele le-a făcut publice joi: 1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție? 2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

Miercuri, Parlamentul a votat în mare viteză noile versiuni ale Codului penal și Codului de procedură penală.

În aceeași zi, președintele Iohannis s-a plâns reprezentanților Comisiei de la Veneția că ceea ce a votat Parlamentul este nociv pentru Justiția română.

Întrebarea-test vine imediat: va fi referendumul apt să întoarcă, în vreun fel, ceea ce a votat Parlamentul miercuri? Câtuși de puțin.

Prima întrebare nu poate opri amnistii și grațieri mascate, care deja au fost votate în Parlament prin dezincriminări, reduceri de pedepse și de termene de prescripție, iar a doua întrebare impune restricții de legiferare în zona penală doar Guvernului, nu și Parlamentului. După ce se vor plimba din nou pe la Curtea Constituțională, legile penale vor ajunge la promulgare.

Probabil că președintele va cere reexaminarea – însă va folosi aceleași argumente pe care le tot auzim de doi ani din partea Opoziției, pentru că altele nu sunt. Iar Puterea le va trata cu același sictir. Însă altfel ar fi stat lucrurile dacă președintele ar fi putut invoca, drept motiv de reexaminare, și rezultatele unui referendum care să fi țintit și aceste legi. Or președintele le-a exclus, prin modul de formulare a întrebărilor, din sfera de acțiune a referendumului", a scris joi Liviu Avram pe Adevarul.

Potrivit acestuia, o întrebare eficientă la referendum ar fi fost: „Sunteți de acord cu înăsprirea legislației care combate corupția, infracțiunile de serviciu și asigură integritatea funcției publice?"

Legiuitorul nu era obligat să înăsprească legislația, dar în niciun caz nu o putea relaxa, deci rămânea securizată la nivelul de acum. O astfel de întrebare includea și amnistia, și grațierea, dar și amnistia și grațierea mascate, punea opreliști de legiferare în zonă penală atât Guvernului, cât și Parlamentului. În plus, era aptă să întoarcă și codurile penale votate miercuri în Parlament.