Institutul Național de Transfuzie: "Avem excedent de plasmă. După un timp o casăm"

"România nu duce lipsă de sânge, dar spitalele solicită cantități mari. În loc să cumpere medicamente, cum ar fi eritropoetina sau albumina, cer sânge. Mai mult, avem excedent major de plasmă, pe care nu avem unde să o stocăm, pentru că nu există suficiente echipamente frigorifice. Sperăm ca în curând să le avem", a mai spus directorul Institutului Național de Transfuzie Sanguină.

Întrebat ce face cu plasma în exces, Andrei Rosin a spus că aceasta se casează după o anumită perioadă.

"Ce facem cu plasma? O păstrăm o perioadă, apoi o casăm. Plasma poate fi stocată cel mult un an", a precizat Rosin.

El a adăugat că, în general, transfuzia ar trebuie să fie ultima soluție, adică să fie folosită numai după ce au fost epuizate toate celelalte opțiuni.

"Transfuzia ar trebui utilizată ca ultimă soluție, și nu vorbim de traumatismele mari sau anumite intervenții chirurgicale, unde timpul nu-ți permite să tratezi medicamentos, dar, în anemii, de exemplu, sunt tot felul de medicamente - este adevărat destul de scumpe - care ar putea fi folosite", a mai spus Rosin.

El a vorbit și despre sistemul de selecție a donatorilor și verificarea sângelui, în contextul incidentului de la Slatina, unde un bărbat a anunțat că va da în judecată Spitalul Județean de Urgență, întrucât a fost infectat cu virusul hepatitic B, după o transfuzie.

"În România, avem un sistem foarte vigilent de selecție a donatorilor. În Germania, accentul nu se pune pe selecția donatorilor, am văzut donând chiar și persoane din rândul consumatorilor de droguri. În schimb, în Germania există aparatură de înaltă performanță și de mare finețe, pentru depistarea sângelui cu probleme, pe care noi nu o avem. Ceea ce pot spune este că, în ultimul deceniu, în România au fost înregistrate doar două cazuri de infectare în urma transfuziei. În Germania au fost 70", a precizat Rosin.

În 2013, numărul donatorilor a crescut cu 7,5 la sută față de 2012, fiind în total 470.000 de donatori. Ținta ar fi să ajungem la 700.000 de donatori pe an, a spus Rosin.

Legat de cazul din Slatina, Rosin a precizat că nimeni nu a fost infectat.

"Centrul de Transfuzie din Slatina și-a făcut datoria. A depistat donatorul infectat. Acesta a fost oprit de la donare. Ancheta făcută la Centrul de Transfuzie arată că sângele transfuzat nu a fost infectat. Sunt riscuri numite «reziduale», care există peste tot în lume. În România, în ultimul deceniu au fost infectate în urma transfuziei două persoane", a adăugat directorul Rosin.

El a precizat că la Centrul din Slatina a fost făcută o anchetă la cererea ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

"Probele din octombrie și decembrie recoltate de la donatorul depistat cu hepatită B în februarie atestă că în 2013 omul era sănătos. În febuarie, nu a mai donat, s-a certificat că are hepatită B. Suspectăm că donatorul a dobândit boala fie în urma unei intervenții stomtologice, fie prin tatuaj. De la Centrul de Transfuzie Slatina nu s-a transmis nicio boală Riscul rezidual este foarte mic în România. Nivelul de calitate a sângelui este comparabil cu cel din Ungaria", a mai spus Rosin.

Potrivit directorului Institutului Național de Transfuzie Sanguină, donatorul a spus că nu a fost la stomatolog și nici nu s-a tatuat."Fiind o declarație pe proprie răspundere, acestuia nu i se poate face nimic", a mai spus Rosin.

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Olt declarau, luni, că testele rapide pe probe de sânge recoltate de la donatorul și pacientul de la Spitalul Județean Slatina suspectați că sunt purtători ai virusului hepatitei B au ieșit negative, precizând că se așteaptă și rezultatele de la Centrul Național de Hematologie.

Potrivit reprezentanților DSP Olt, vineri s-au prelevate probe de sânge atât de la donatorul de 22 de ani, suspectat că este purtător al virusului hepatitei B, cât și de la pacientul căruia i s-a transfuzat sânge recoltat de la tânărul respectiv, iar rezultatele au ieșit negative.

"La o primă evaluare cu teste rapide a probei de sânge pentru determinarea antigenului HBS, rezultatul a fost negativ la pacientul care a fost expus post-transfuzional. Finalizarea anchetei este în derulare și se va face în urma controlului Centrului Național de Hematologie București și a Ministerului Sănătății. S-au făcut teste și la donator și, din primele teste, au ieșit negative. Așteptăm rezultatele și de la Centrul Național de Hematologie, unde s-au trimis teste", a declarat Manuela Ștefan consilier principal al DSP Olt.

Directorul Centrului de Transfuzie Slatina, Ramona Lesnic, spunea că sângele provine de la un tânăr care dona în mod regulat sânge și care la ultima donare, în decembrie, nu avea nicio boală, dar la testarea din 19 februarie, analizele l-au indicat drept suspect de hepatită B.

"Este vorba de un bărbat de 22 de ani, donator de mai mulți ani la noi. Mereu analizele sale au ieșit foarte bune, inclusiv pentru hepatită B, C, sifilis, SIDA și în momentul în care a venit în februarie, prin ultimele testări s-a costatat că înainte de a dona sânge și a trimite sânge la spital s-a ridicat suspiciunea că ar avea hepatită B acest donator. Este procedura standard, care se folosește în toate centrele de transfuzie: dacă la ultima donare, având în vedere perioada de incubație a hepatitei B, de trei luni, sângele care a fost și transfuzat la un pacient este suspect de această boală. Rămâne de văzut dacă pacientul respectiv poate fi investigat din punct de vedere paraclinic privind această suspiciunde hepatită B", declara directorul Centrului de Transfuzie Slatina.

La rândul său, managerul Spitalului Județean de Urgență Slatina, Andrei Iordache, declara corespondentului MEDIAFAX că pacientul căruia i-a fost transfuzat sângele a fost chemat la spital pentru analize.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a dispus, în 28 februarie, efectuarea unui anchete la Spitalul Județean și la Centrul de Transfuzie Slatina.