Prințul Paul și omul de afaceri Remus Truică, judecați sub control judiciar în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa, rămân cu obligația de nu părăsi teritoriul României, în urma deciziei magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), hotărârea fiind definitivă.
Judecătorii ÎCCJ au admis, marți, contestația procurorilor DNA Brașov cu privire la decizia din data de 19 decembrie 2016 a Curții de Apel Brașov, care a decis înlăturarea obligației de a părăsi limita teritorială a României doar cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar în fața căruia se află dosarul pentru Prințul Paul și omul de afaceri Remus Truică. Față de cei doi inculpați în dosarul "Ferma Băneasa" se menține măsura controlului judiciar cu toate obligațiile impuse, inclusiv obligația de a nu părăsi țara, scrie Mediafax.
Aceleași măsuri se mențin și pentru ceilalți inculpați din dosar, Dan Cătălin Andronic, Marius Andrei Marcovici, Lucian Claudiu Mateescu, Nela Păvăloiu, Niculae Dima, Niculae Jecu, Valentin Delcea și Theodor Chiriac.
Decizia instanței supreme este definitivă.
Procurorii DNA au extins ancheta în ceea ce îi privește pe Paul Philippe al României și omul de afaceri RemusTruică privind retrocedarea Fermei Băneasa, având suspiciuni în legătură cu retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 hectare de pădure situată în localitatea Snagov.
"Începând din anul 2006, în contextul în care formulase cereri sau intenționa să ceară restituirea unor terenuri situate în apropierea Capitalei, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional, o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului infracțional pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor", arătau procurorii într-un comunicat de presă.
În acest context "în perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere și o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov". În martie 2006, susțin procurorii, comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov a constatat că Paul Philippe al României îndeplinește condițiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru suprafața respectivă. Acest lucru s-a întâmplat deși reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării.
"Atât procesul verbal, cât și anexa 37 au fost semnate de primarul Mușat Apostol și de secretarul Dima Niculae și înainte spre validare comisiei județene constituite la nivelul Instituției Prefectului Ilfov. La dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că inculpatul Al României Paul Philippe este persoană îndreptățită, că antecesorul său a deținut un titlu pe acel teren, suprafața de teren și faptul că deținea pădurea la momentul exproprierii", arată procurorii anticorupție.
Astfel, comisia județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor i-a recunoscut lui Paul Philippe al României dreptul de proprietate asupra terenului iar ulterior "s-a acționat apoi pentru punerea efectivă în posesie, demersuri în acest sens fiind făcute cu sprijinul primarului Mușat Apostol, iar pe de altă parte de inculpatul Truică Remus, care a apelat la persoane din cadrul Direcției Silvice Ilfov, singura instituție care putea dispune punerea în posesie", spun procurorii.
"Imediat după intrarea în posesie, deși a avut cunoștință de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoștea dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în defavoarea Regelui Carol al II-lea) inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate pe numele inculpatului Al României Paul Philippe", explică DNA, precizând că prejudiciul în acest caz a fost estimat la 9.523.769 euro.
