Actual· 11 min citire

Încă un interlop celebru, fugit de ani buni din țară, vrea să scape de pușcărie. Cere anularea pedepsei și speră în prescripție

Iskandarani vrea să scape de cei 5 ani. Foto/Arhivă

Iskandarani vrea să scape de cei 5 ani. Foto/Arhivă

Publicat27 sept. 2023, 10:29
SursăRealitatea

„Vedeta” a instanțelor în anii '90, libanezul Zaher Iskandarani, a cerut anularea pedepsei de 5 ani de pușcărie. Interlopul este fugit din țară din anul 2014 și se ascunde, cel mai probabil, în Liban.

Iskandarani a fugit din țară în 2014 și se ascunde cel mai probabil în Liban, după ce a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Zaher Iskandarani are o contestație la executare pr rolul Tribunalului București, care va fi dezbătută miercuri, 27 septembrie. Afaceristul libanez a câștigat un proces cu același obiect pe rolul Tribunalului Timiș, pe data de 27.07.2023.

De numele lui Zaher Iskandarani se leagă perioada gri a anilor de tranziție, când România nu făcea parte nici din NATO, nici din Uniunea Europeană. Libanezul se ocupa cu contrabanda: aducea în România vagoane pline cu baxuri de țigări și băutură.

Presa vremii a scris, bunăoară, că într-un singur transport, Zaher Iskandarani a acoperit cererea de țigări din România pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior, Zaher Iskandarani a găsit că ar fi mai profitabil să producă țigări și alcool în România, astfel că și-a deschis fabrici clandestine în două comune din județul Timiș.

De Zaher Iskandarani nu s-a mai auzit nimic din 2014, când Curtea de Apel București l-a condamnat la o pedeapsă de 5 ani de pușcărie, libanezul fugind înainte de pronunțarea deciziei definitive cu voia procurorului de caz.

Zaher: "Prințul Banatului"


Unul dintre cazurile celebre este cel al lui Zaher Iskandarani, supranumit “Prințul Banatului”. Înainte de 1989, s-a aflat în legături cu Departamentul Securității Statului, dar s-a confirmat că era ofițer de informații sirian. Acesta controla rețelele de contrabandă cu țăgări, alcool și cafea prin granița de Vest. “Cel mai adesea cu complicitatea autorităților locale și central din diferite instituții, inclusiv din Poliție, Vamă și SRI”, susține Marius Oprea.

 Zaher Iskandarani s-a născut la 1 ianuarie 1958, în Siria. A beneficiat de relațile strânse între Hafez Al Assad și Ceaușescu și a ajuns la studii în România, la Facultatea de Construcții din Timișoara. În paralel cu studiile, s-a ocupat și cu traficul de aur. Așa a ajuns să fie cercetat de Miliție, însă s-a ascuns în casa Cameliei Pomană, care i-a devenit ulterior soție. A fost condamnat, dar a reușit să fugă din țară. A revenit după Revoluția din 1989, însă a obținut un titlu de revoluționar pe filiera Bebe Ivanovici.

A obținut cetățenia română în 1992 și a înființat renumita firmă SC Rama International SRL.

“El a fost informator cu angajament al Securității și, după cum s-a dovedit pe parcursul anchetei, ofițer al serviciilor secrete siriene. Zaher a organizat două canale ilegale rutiere pentru contrabanda cu țigări aduse din Cipru, Republica Moldova și Bulgaria, de la firme fantomă al căror proprietar era. Marfa era introdusă în țară subevaluată prin documente false, iar comercializarea se făcea illicit, fără ca operațiunile să fie înregistrate în contabilitate. În urma cercetărilor poliției s-a stabilit un prejudiciu de peste 25 de milioane de dolari. În 1993, printr-un contract fictiv cu o firmă din Cipru, de asemenea o firmă-fantomă creată de el, Zaher a importat țigări LM și Camel la prețul de 8, respective 8,5 dolari/bax, solicitând și obținând sentințe civile de vămuire la această sumă a țigărilor importate... Zaher a mai importat șase vagoane, cu 6.000 de baxuri LM din Ungaria, folosindu-se tot de firma-fantomă din Cipru. Practic, cu cele peste 5 milioane de pachete de țigări intoduse prin aceste operațiuni, o perioadă de timp, Zaher a acoperit întreg consumul de țigări de pe teritoriul României. Totul s-a derulat prin falsuri și ilegalități. Au fost înlocuite facturile furnizorilor acestor țigări cu unele ale Rami SRL, iar prețurile importurilor au fost diminuate; pe de altă parte, prin achitarea facturilor către <furnizor>, Zaher își alimenta propriile conturi”, a detaliat Marius Oprea.

Cercetările, lungi și extrem de dificile


Trebuie remarcată pasivitatea organelor de control de la acea vreme. Singura persoană care a sesizat Poliția a fost Cristina Drăgan, verificator de documente externe din stația CFR Timișoara. În urma acțiunii ei, a fost blocat în vamă un vagon cu 1.000 de baxuri, care a fost părăsit de Zaher.

“Cercetările în cazul Iskandarani au fost lungi și extrem de dificile, din cauza zidului tăcerii pe care îl ridicase în jurul activităților sale, cu ajutorul unor mari sume de bani. S-a dovedit ulterior că însuși fostul președinte al Tribunalului Timiș, Petre Petrișor, era implicat în legături cu contrabandiștii, ceea ce pe parcursul derulării actelor de contrabandă a asigurat o înaltă protecție a rețelei coordonate de Zaher Iskandarani și colaboratorii săi apropiați”, a explicat Marius Oprea.

În 1996, Zaher a fost reținut, iar dosarul său a fost strămutat la București. Tribunalul București a dispus însă continuarea cercetării penale a lui Zaher în stare de libertate, fără ca procurorii să intervină cu recurs.

Pentru prima dată, Zaher a fost cercetat în legătură cu o infracțiune minoră, pentru înșelăciune și fals intelectual. În calitate de administrator al SC Rami SRL, nu a achitat o factură emisă de firma Petrolimportexport. A fost arestat în 6 octombrie 1995, dar a fost eliberat după trei săptămâni din dispoziția Tribunalului Timiș. A fost cercetat din nou în stare de arest în 5 noiembrie 1995, pentru contrabandă cu țigări (a introdus ilegal în țară poeste un miliard de pachete) și cafea (600 de tone), dar Zaher a ieșit din nou din închisoare.


“Scutul aparent invincibil pus de Zaher în fața instituțiilor statului abilitate să sancționeze infracțiunile grave de care se făcea vinovat a fost fisurat după ședința CNAICCO din 4 aprilie 1997, la care s-a decis reluarea cercetărilor în dosarele îngropate până atunci și cercetarea întregii sale activități infracționale”, a mai scris Oprea.

A fost arestat după venirea lui Constantinescu 

Zaher a fost rearestat în 17 februarie 1997, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, când sirianul a fost trimis în judecată pentru contrabandă, evaziune fiscală și uz de fals. S-a pus sechestru asigurator pe fabrica sa de țigări și prin blocarea contului bancar. Alte două rechizitorii dispuneau trimiterea în judecată a unora dintre complicii lui Zaher. Complicii săi au părăsit însă țara.

La 28 august 1998, Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat pe Zaher la trei ani de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce la o percheziție domiciliară s-a găsit o armă neînregistrată.

“Pe parcursul cercetărilor, au apărut indicii referitoare la complicități în mediile politice din perioada în care a acționat, cât și cu privire la alți participanți la acțiunile de contrabandă. Mulți dintre ei au condus filiere proprii de contrabandă, în majoritate conaționali ai lui Zaher, dintre care, unii erau ca și Prințul Banatului, ofițeri de informații ai statului sirian, care dezvoltaseră, cu ajutorul lui Zaher, una dintre cele mai profitabile rețele de contrabandă, care este posibil să fi contribuit și la finanțarea facțiunilor teroriste din Orientul Mijlociu”, susține Marius Oprea.

Unul dintre complicii români de anvergură al lui Zaher a fost Mujea Marcelini, care a devenit unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din Timișoara.

Implicat în uciderea unei persoane

Din analiza dată publicității de CNAICCO, se reține și faptul că Zaher a fost implicat și în uciderea cetățeanului Abdul Hakim Karum și vătămarea corporală gravă a altei persoane în ianuarie 1994, într-o acțiune de reglare de conturi de tip mafiot în care s-au utilizat arme de foc și arme albe. S-a cerut Parchetului Militar Timișoara să elucideze cazul în care Zaher avea acces la telefon mobil în penitenciar.

“În cadrul afacerilor sale ilegale, Zaher Iskandarani și-a asigurat protecția prin mituirea unui număr însemnat de funcționari publici din fostele sutructuri superioare ale statului și ale celor de pe plan local”, se arată în documentul oficial prezentat chiar de președintele Emil Constantinescu.

La scurtă vreme după atentatele de la 11 septembrie 2001, la Timișoara și-au făcut apariția ofițeri ai CIA, care au început o anchetă proprie cu privire la mafia arabă. Zaher – ofițerul acoperit al serviciilor siriene, a ieșit însă din lumina reflectoarelor.

Zaher a fost sacrificat de PDSR

Marius Oprea a continuat cu dezvăluirile în cartea “Mafia arabă în România”. “Între cei care l-au sprijinit adeseori, după cum devenise de notorietate în zona Banatului, au fost și coloneii SRI Mitică Balotă și Emil Teaha, care acționeau cu girul generalului Gelu Atudoroaie, pe atunci consilierul directorului SRI, Virgil Măgureanu. În planul justiției, derularea acțiunilor de protejare a mafiei srabe din zona Banatului era girată de Petre Petrișor, președintele Tribunalului Timiș. Brațul de acoperire al lui Zaher și-a pierdut vigoarea încă dinaintea de alegerile din noiembrie 1996, în urma deciziei de sacrificare a sa, luată în pragul campaniei electorale de oamenii de încredere ai lui Ion Iliescu. Primii care au căzut au fost Pavel Rădulescu, fostul șef al Serviciului Economic din IPJ Timiș, și maiorul Petrechioiu, care l-a succedat pentru scurt timp –până la destituirea și trecerea sa în rezervă din ordinul generalului Pitulescu, pentru distrugerea probelor din dosarul lui Zaher Iskandarani. Prințul Banatului a fost părăsit de foștii săi protectori… Între timp, PDSR i-a găsit lui Zaher nu unul, ci doi înlocuitori (n.r. Abdel Kader Kamel și Omar Hayssam). În fruntea rețelelor de contraband a fost plasat Omar Hayssam, fost colaborator al Securității și al serviciilor secrete siriene…”, a mai scris Marius Oprea.

Tutun ieftin din zona Cernobâl

Zaher a fost eliberat din închisoare în 2001 și a continuat să “lucreze” prin interpuși. Fabrica de țigări de la Săcălaz și-a reluat activitatea, la fel și fabrica de îmbuteliat apă mineral de la Herculane. Zaher nu apărea însă în acte. Fosta s-a firmă, Rami, a fost preluat în acte de mama sa, dar și de Jamil Fatid (care ar fi văr de gradul doi cu Zaher), personajul care a scăpat, săptămâna trecută, dintr-o tentativă de asasinare.
În 2005, Zaher a intrat din nou în atenția organelor de control. Trustul Philip Morris din Geneva a anunțat organele din România în legătură cu suspiciunea de falsificare a mărcilor sale și cerut controale la fabrica de țigări de la Săcălaz, unde acționari erau mama și vărul său.

Polițiștii au găsit în fabrică cantități mari de țigări contrafăcute, destinate contrabandei. Fabrica a continuat să producă deși nu avea licență de fabricație, iar țigările erau vândute fără acte.

Se spunea că tutunul a fost importat din Ucraina, la prețuri foarte scăzute pentru că provenea din zona afectată de radiații în urma dezastrului de la Cernobâl.

Fabrica țigări pentru irakieni: profit de un milion de duro la fiecare trei TIR-uri

Omul de încredere al lui Zaher, care se ocupa cu linia de fabricație, sirianul Samir Radwan nu a fost reținut, astfel că a părăsit țara. Zaher și oamenii săi au fost eliberați din vicii de procedură.

“Parchetul nu a reușit să producă autorizațiile de interceptare a convorbirilor celor arestați, ceea ce l-a făcut pe Zaher să acuze anchetatorii că i-a fost lezată intimitatea”, a scris Oprea.

Zaher a fost eliberat din lipsa de probe, ca și acoliții săi. Sirianul a trimis țigările contrafăcute în fabrica de la Săcălaz și pe piața din Irak, unde era distribuit de fratele său, Maher.

“Profitul a fost de circa un milion de euro la fiecare trei TIR-uri cu LM și Marlboro exportate în Irak, ambulate în baxuri de țigări marca R&M și Vegas, care aveau licență de producție”, a dezvăluit Oprea.

Povestea a avut un final previzibil. Zaher Iskandarani a fost condamnat definitiv, în 4 aprilie 2014, la 5 ani de închisoare cu executare și plata a 1.874.000 RON, plus dobânzi către statul român.

Zaher a fugit din țară cu o zi înainte de anunțarea sentinței. Astăzi, Pe site-ul Poliției Române, “Prințul” se află pe locul doi într-un top al celor dați în urmărire general!

Zaher fotografiat în Liban SURA Cotidianul.ro

Fratele lui Zaher, Maher Iskandarani, a avut o odisee judiciară similară. În 1995 a fost condamnat la închisoare pentru participarea la o altercație unde a folosit ilegal o armă. Acesta este plecat din România, însă a cerut prin avocații intanțelor constatarea prescripției faptelor sale. 

După ieșirea din închisoare, Zaher și-a adus aminte că Miliția comunistă i-a confiscat două kilograme de aur. Acesta a cerut Băncii Naționale, prin instanță, restituirea aurului. De această dată, instanțele au soluționat cazul în timp record, trei luni, iar Zaher a primit aurul și despăgubiri materiale.

În 2008, Zaher a făcut cadou fiului său un club de fițe, în care a investit un milion de euro. Clubul „Swis House” funcționează fără probleme și astăzi, pe malul Begăi, deși nu are autorizație de construcție.

SURSA

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual