Actual· 6 min citire

HISTORIA: Tânărul Stalin - un Al Capone din Caucaz

HISTORIA: Tânărul Stalin - un Al Capone din Caucaz

HISTORIA: Tânărul Stalin - un Al Capone din Caucaz

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 15 sept. 2014, 10:42

Toată viața sa, până la decesul fulgerător din martie 1953, Stalin a fost extrem de vigilent în a bloca din fașă orice încercare de cercetare, documentare și publicare a biografiei sale din tinerețe, care ar fi putut aduce atingere biografiei oficiale a dictatorului de mai târziu. Sub acest aspect, ultima carte a lui Sebag Montefiore, publicată la editura McArthur & Company din Toronto, cu titlul „Young Stalin“ (Stalin Tânăr), este o premieră mondială pentru că descrie în detalii cum a devenit gruzinul Osip Giukașvili din Osetia dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin din capitala URSS-ului.

Toate lucrările despre Stalin, publicate până azi, tratează laconic anii de tinerețe petrecuți în Georgia natală de către dictatorul sovietic. Cartea de față prezintă în cele 442 de pagini numai anii de tinerețe ai lui Osip Giukașvili în Caucaz, înaintea autoexpatrierii sale în Rusia țaristă. În mod ferm și incontestabil, Sebag Montefiore s-a impus drept biograful occidental cel mai bine documentat despre viața lui Stalin. Acest fapt este admis de scriitori consacrați, precum profesorul universitar Robert Service din Anglia sau Robert Conquest din SUA, care au cercetat o viață întreagă istoria URSS-ului și sunt cunoscuți în Occident drept kremlinologi.

Prima surpriză pe care o aduce această carte este lista detaliilor total inedite care fac din această biografie o premieră absolută la scară mondială. Lumea se întreabă de unde a procurat autorul atâtea detalii intime și mai ales atâtea fotografii unicat? Răspunsul este dat în ultimele șase pagini care cuprind sute de nume și prenume ale oamenilor din toate colțurile lumii care au furnizat detalii și fotografii inedite din tinerețea lui Osip Giukașvili, începând cu familia prezidențială a țării sale natale, Georgia:  Sandra și Mihail Saakașvili.

Autorul scrie că președintele Georgiei a emis un decret prezidențial pentru admiterea sa în arhivele secrete ale Georgiei fără de care custozii arhivelor au refuzat să-l primească pe autor. Și mai eficace a fost însă invitația făcută publicului georgian la televiziunea națională, ca „cei“ care dețin detalii inedite, jurnale intime sau memorii nepublicate ale celor care l-au cunoscut sau au lucrat cu Stalin să le aducă la Cancelaria prezidențială a Georgiei care va garanta anonimatul sursei lor, dacă o cer.

Un gangster pur și simplu

Este evident faptul că autorul cărții a beneficiat masiv de concursul și prietenia familiei prezidențiale a Georgiei în colectarea atâtor izvoare de informații privind tinerețea gruzină a lui Stalin. Cititorul care are răbdarea și curiozitatea să parcurgă metodic acele ultime șase pagini ale cărții de față rămâne siderat. Sunt acolo nu numai nume georgiene și rusești, ci provin de la toate etniile din cele patru colțuri ale lumii, de la moștenitori de a treia generație, care au păstrat cu mândrie de la bunicii lor documente, fotografii sau jurnale cu însemnări nepublicate, care atestă participarea lor directă la istoria stalinistă a Georgiei sovietice și l-au cunoscut pe Osip Giukașvili înainte de a-și lua numele conspirativ de Stalin.

Istoricii occidentali găsesc în această carte unele explicații la declarația făcută de premierul Winston Churchill: „Când Stalin a venit la putere, Rusia ara pământul cu plugul de lemn. Când Stalin a murit, țara sa era cea mai mare superputere a lumii întrecută doar de America“. Cu alte cuvinte, în decursul a 29 de ani, acest gruzin a reușit să facă din Rusia o superputere mondială, ceea ce americanii au putut să facă din țara lor abia în 200 de ani cu trei duzini de președinți.

A doua surpriză a cărții de față este dezvăluirea secretului arzător al tinereții lui Stalin, păzit cu strășnicie atât de către dictator, cât și de succesorii lui de până acum: înainte de a deveni un conducător politic, Osip Giukașvili a fost un gangster, un brigand și un criminal de drept comun, cu multiple arestări în Gruzia natală, spărgător de bănci și escroc calificat. A început prin a estorca bani de la patronii din Caucaz ca „taxă de protecție“.

Cine refuza să plătească primea un prim avertisment prin incendii organizate de Giukașvili pe proprietățile lor, provocând pagube mai mari decât taxa de protecție cerută anterior. După acest avertisment urmau răpiri de persoane din familia patronilor. Baronul Rotschild, care avea întreprinderi petroliere în Caucaz, avea un angajat cu salariu a cărui unică atribuție era să asigure plata la timp a sumelor cerute de Giukașvili drept taxă de protecție. Există fotografii în această carte care-l arată pe Osip Giukașvili în arhiva poliției din capitala Georgiei, Tiflis, astăzi Tbilisi, îmbrăcat ca Al Capone de la Chicago – superelegant, din banii furați din spargerea băncilor Georgiei.

Stalin a fost bătut crunt de mama sa în copilărie

La vârsta de 80 de ani, mama sa, Keke Giukașvili, a scris în memorii nepublicate până azi, că fiul ei Osip a suferit, când avea șase ani, două accidente are l-au lăsat invalid pentru tot restul vieții (pag. 34). Cu mâna stângă, rămasă mai scurtă decât cea dreaptă, el nu putea ridica o ceașcă de ceai (pag. 33).  Am mai auzit asta la Miami, Florida, la o conferință de presă a senatorului democrat Claude Pepper care l-a vizitat pe Stalin la Kremlin. Întrebat de un jurnalist ce anume l-a impresionat când a dat mâna cu Stalin, Claude Pepper a răspuns că a observat că nu putea vedea mâna stângă a dictatorului, deoarece mâneca hainei era mai lungă decât mâna respectivă.
La timpul respectiv n-am crezut acest detaliu neverosimil deoarece făcea din Stalin un estropiat fizic. Autorul adaugă acest amănunt deloc neglijabil pe lista complexelor de inferioritate pe care le-a avut Stalin de-a lungul vieții.

Alte detalii pe această listă de complexe: degete lipite la un picior, infirmitate care l-a descalificat medical de la efectuarea serviciului militar obligatoriu; fața brăzdată de cicatrici de la vărsat de vânt și, mai ales, zvonurile persistente că era copil din flori făcut de Keke cu un nobil gruzin, Koba Egnatașvili, a cărui fotografie apare în carte. Pe lângă faptul că era un invalid din punct de vedere fizic, cartea demonstrează că Stalin a fost vătămat psihic în copilărie de pe urma ambilor părinți. La ultima întâlnire avută de Stalin cu mama sa Keke în anii 1930, martori oculari au relatat că Stalin a întrebat-o de ce îl bătea așa sălbatic când era copil. La care Keke a răspuns prompt: „Dacă nu te băteam, nu ai fi ajuns ce ești astăzi“.

La moartea mamei sale, la Tbilisi, Stalin nu s-a dus la funeralii, preferând să-l trimită pe Lavrenti Beria să se ocupe de înmormântarea lui Keke. De reținut faptul că Keke nu știa rusește și, ca o consecință, n-a putut vorbi cu copiii lui Stalin, Vasili și Svetlana, decât prin translatori din gruzină în rusă. Soția lui Beria, Nina,  a rezumat admirabil într-o propoziție că Stalin și soțul ei Lavrenti au trăit, au muncit, au murit și sunt îngropați într-o țară străină, Rusia.
Din anii săi de școală la Seminarul Teologic din Tiflis, Osip Giukașvili a păstrat o amintire frumoasă unui singur dascăl, profesorul de istorie Makhatadze a cărui viață a salvat-o în anul 1931, când era în închisoare așteptându-și execuția. Autorul reproduce în carte următoarea telegramă trimisă de la Moscova de Stalin, primului secretar de partid din Georgia: „Nikolai Dimitrievici Makhatadze în vârstă de 73 de ani este deținut la închisoarea Metehi. Îl cunosc pe acesta de la Seminar și nu cred că el reprezintă un pericol pentru puterea sovietică. Îți cer să-l eliberezi pe bătrân și să-mi comunici rezultatul“ (pag. 70).

Continuarea pe historia.ro

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual