Germania ar putea să devină o putere nucleară, după atacul lui Trump

'Avem nevoie de bombă ?' - este un titlu pe prima pagină a săptămânalului Welt am Sonntag. 'Pentru prima dată după 1949, Republica Federală Germania nu se mai află sub umbrela nucleară a SUA', scrie în articolul cu acel titlu Christian Hacke, un proeminent expert politic german.

În opinia sa, următorul pas al Germaniei trebuie să fie foarte clar: 'Apărarea națională pe baza descurajării nucleare, date fiind noile incertitudini transatlantice și confruntările potențiale'. Christian Hacke subliniază de asemenea că materializarea unei soluții europene în domeniul apărării este 'iluzorie', întrucât interesele naționale ale statelor membre în Uniunea Europeană sunt prea diferite.

Dar nu este prima dată când acest subiect apare în Germania. La începutul anilor '60, cancelarul de la acea vreme, Konrad Adenauer, care avea propriile sale îndoieli cu privire la cât de încredere pot fi Statele Unite ca aliat, l-a abordat pe președintele Charles de Gaulle pentru a vedea dacă Germania putea fi inclusă în 'Force de frappe', forța de descurajare nucleară a Franței. Dar președintele francez l-a refuzat politicos.

După ce Adenauer a părăsit postul de cancelar, Germania a ratificat în anul 1968 tratatul de neproliferare nucleară. Mai târziu, în anul 1990, ea s-a angajat în mod suplimentar să nu producă arme nucleare prin încheierea acordului numit 'Doi plus Patru', un tratat încheiat între cele două Germanii și aliații din Al Doilea Război Mondial, document prin care a fost pavat drumul reunificării germane.

Prin urmare, posibilitatea ca Germania să construiască efectiv bomba atomică rămâne una extrem de improbabilă, scrie Agerpres.

'Dacă Germania renunță la statutul de putere ne-nucleară, atunci ce ar mai putea opri Turcia sau Polonia, de exemplu, să procedeze la fel ?', argumentează Wolfgang Ischinger, șeful Conferinței pentru Securitate de la Munchen și fost ambasador al Germaniei în SUA.

Dar, așa cum sesizează Christian Hacke, problema în discuție rezultă din dificultatea Uniunii Europene de a-și formula o politică de apărare comună, în această dezbatere fiind adusă și situația actuală a armatei germane.

Potrivit presei, în luna mai erau operaționale numai patru din cele 124 de avioane multirol Eurofighter aflate în dotarea aviației militare germane, cu probleme similare confruntându-se de asemenea forțele terestre și cele navale. După renunțarea la stagiul militar obligatoriu, în anul 2011, a apărut și problema efectivelor insuficiente, astfel că Bundeswehr-ul a ajuns acum să ia în calcul inclusiv recrutarea de voluntari străini.

'Este crucial pentru Germania și Europa să avem o dezbatere strategică', remarcă Ulrike Franke, analist la Consiliul European pentru Relații Externe (think-tank cu sediul la Londra). 'Ceea ce Germania începe încet să conștientizeze este că structura generală a sistemului european de securitate nu este pregătită pentru viitor', subliniază Franke.

După decenii în care s-au aflat sub scutul nuclear american, cei mai mulți dintre germani au ajuns că creadă că această protecție este ceva firesc. Dar criticile persistente ale președintelui Trump față de bugetul modest pe care Berlinul îl alocă apărării, circa jumătate din ținta de 2% din PIB, obligă clasa politică germană să acorde atenție acestei chestiuni. Totuși, numai 15% dintre germani susțin ideea ca începând din anul 2024 Germania să-și sporească bugetul apărării până la 1,5% din PIB, așa cum a promis cancelarul Angela Merkel.

În actualul context, unii analiști sugerează ca, în locul construirii propriilor capacități nucleare, Germania să ia din nou în considerare posibilitatea de a finanța arsenalul nuclear francez, dar în cadrul unei strategii de 'descurajare extinsă' la nivel european, într-o uniune a apărării europene. Presupunând că Parisul ar accepta un asemenea demers, ar fi însă nevoie de niște ani pentru concretizarea lui.

Un studiu întocmit anul trecut de Bundestag a ajuns la concluzia că nu există niciun impediment legal pentru co-finanțarea arsenalului nuclear al unei alte țări, dar a estimat de asemenea că Germania nu ar avea motive să participe la o astfel de finanțare pentru că nu ar obține niciun avantaj în plus față de statu quo-ul actual. Altfel spus, prin apartenența la UE și NATO, Germania ar trebui să beneficieze deja de protecția forțelor de descurajare nucleară ale Franței și Marii Britanii.