Actual· 6 min citire

Gastronomia moleculară, ultima modă la marile restaurante

Gastronomia moleculară, ultima modă la marile restaurante

Gastronomia moleculară, ultima modă la marile restaurante

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 31 ian. 2019, 16:12

Din ingrediente aparent banale, cu o răbdare admirabilă, talent de sculptor și o foarte amănunțită cunoaștere a chimiei alimentelor, câțiva maeștri bucătari la nivel mondial pot da peste cap tot ceea ce știai până acum despre mâncare.

Preparatele lor vor scurtcircuita la propriu comunicarea dintre văz, miros și papilele gustative, o legătură pe care o credeai inalienabilă și esențială pentru a putea savura o porție gustoasă de mâncare. Dacă te încumeți să pășești în resturantele lor, în farfurie primești ceva aproape abstract, care poate seamănă cu un castel de icre portocalii cu aspect gelatinos, plus o ciupercă exotică, neagră, acoperită de o spumă pufoasă, ca o cușmă albă, în schimb gusturile îți spun că sigur este vorba de un simplu creier pane cu morcovi, măsline și ceva verdeață, scrie Gustarte.ro

Deși pare ceva extrem de nou, gastronomia moleculară a împlinit 30 de ani în 2018

Primele experimente cu mâncare atipice au fost făcute la Oxford, de către fizicianul englez Nicholas Kurti și la Paris, de către chimistul francez Hervé This. Dar cel care a dus gastronomia moleculară pe culmile succesului este Ferran Adrià, cheful catalan al cărui celebru restaurant elBulli a fost numit de cinci ori la rând cel mai bun restaurant de pe planetă.
“Luați un fel de mâncare cunoscut de toată lumea, spunea Ferran Adrià, și transformați toate ingredientele: textura, forma sau temperatura. Descompusă în acest fel mâncarea își păstrează esența inițială, dar forma este radical schimbată față de origini”.

Deși astăzi Adrià a închis celebrul restaurant din Costa Brava, abandonând pe neașteptate 3.000 de clienți aflați încă pe lista sa de așteptare, o serie de chefi fascinați de chimia gustului i-au urmat modelul. Dacă astăzi poți simți pe limbă textura fumului, poți ronțăi prepelițe caramelizate, poți gusta tempura din icre de păstrăvi și un număr aproape infinit de spume și emulsii cu gust de legume, aceasta i se datorează faimosului bucătar catalan.

Ce înseamnă bucătărie moleculară?

Bucătăria moleculară este practic o reinterpretare a texturilor și formelor. Dacă vrei să reinterpretezi, de exemplu, câteva măsline, le vei scoate pielițele și le vei pune doparte, vei pasa miezul, pe care îl vei transfroma într-un crumble. Apoi pielițele le vei umple cu o spumă, pentru a le reda forma circulară sau poate le vei transforma, împreună cu niște gelatină, într-un fel de icre negru-translucide. Apoi le vei pune pe farfurie, decorând-o cu crumble-ul, care arată ca un biscuite crocant. Gustul va fi aproape similar cu cel al măslinelor, un pic mai rafinat, poate. Iar rezultatul estetic? Nimic cunoscut și totuși, cu ajutorul altor vegetale reinterpretate, poate deveni în final… o capodoperă!

În bucătăria moleculară se pot folosi cele mai ciudate tehnici și tehnologii culinare: răcire cu azot lichid, fierbere sous vide, evaporare, distilare, gelatinare sau jocuri de temperaturi care transformă băuturile în creme, solidele în lichide, iar cremele – în aburi.

Gătirea sous vide, de exemplu, se face la temperatură joasă, adesea sub 45 de grade Celsius, lucru care rezolvă strălucit o serie de probleme ridicate de bucătăria tradițională, în care se gătea timp îndelungat. Prin sigilarea ermetică a alimentelor, schimbul de substanțe cu exteriorul este blocat, aromele rămânând în interiorul preparatelor. De asemenea, vitaminele din legume se păstrează, deoarece aceasta sunt distruse prin fierberea la temperaturi ridicate.

Care sunt secretele pentru care bucătăria moleculară este atât de apreciată de gastronomi?

Deși bucătăria moleculară pare uneori că nu are de-a face cu mâncarea, nu este nici pe departe așa. Dimpotrivă. Preparatele de acest gen este nu sunt doar gustoase, ci și extrem de atent decorată și mai ales pe baza unor ingrediente atent alese. O dovadă de rafinament culinar dus la extrem.
 
Bucătarii care o promovează au de obicei sursele lor proprii de ingrediente: cine se respectă și e în top 100 chefi din lume are chiar propria grădină, gătește doar cărnuri provenite de la animale crescute bio sau merge singur în port pentru pești și custacee de captură.

Da, se folosesc și gelatine, coloranți sau stabilizatori, dar acestea sunt aprobate în U.E., iar cantitățile folosite de maeștri moleculari sunt infime. Mai ales că bucătăria moelculară este una gourmet: puțin, dar bun. Un minimalism estetic, compensat de o explozie de gusturi și culori: Senzații intense, în porții liliputane.

Poate cel mai cunoscut preparat din gastronomia moleculară este "spuma culinară". Aceasta este creată dintr-un ingredient de bază, plus un agent de gelificare. Acest compus este introdus apoi într-un tub similar celui de spray, pentru ca, odată folosit pentru ornarea mâncărurilor, să devină pufos, datorită presiunii cu care este împins afară.

Caviar de fructe și înghețată caldă

Englezul Heston Blumenthal și danezul René Redzepi sunt alți doi foarte cunoscuți chefi care au făcut carieră cu spume, jeleuri, caviar de fructe sau înghețată caldă. Clienții lor stau cu lunile în așteptare pentru a degusta ceea ce este mai mult decât mâncare – adevărate opere de artă, care valorează sute de euro.

Interesant este că astăzi oricine își poate cumpăra on-line kituri de bază pentru bucătărie moleculară (cel mai ieftin este 50 de dolari), pentru a se aventura pe acest teritoriu spectaculos. În kitul tău poți regăsi folii de silicon cu încălzire, chipsuri din lemn pentru afumarea preparatelor, eprubete, vase Petri sau alte instrumenteutile, precum și ingrediente pe care nu le găsești prea des în super marketuri, pregum agar-agar (varanta vegană a gelatinei) sau aditivi în doze premăsurate, ca să le poți folosi direct și un DVD cu primele lecții de gastronimie moleculară. Poți căuta kituri la Molecule-R, Evolution-R, sau, pentru ingrediente de calitate, Modernist Pantry.


Dacă vrei să testezi bucătăria moleculară în România, poti încerca, la București, meniurile lui Chef Paul Oppenkamp, un olandez care a făcut din “The Artist” un inovativ restaurant autohton. Acesta s-a redeschis recent pe Calea Victoriei, iar printre propunerile tânărului olandez la care trebuie să-ți faci o rezervare cu cel puțin câteva zile înainte regăsești spuma de foie gras, calcanul de Marea Neagră și kurtos kolac-ul reinterpretat.

Cei care merg la Loft, vor fi încântați să afle că chef Adrian Tihulcă, specialist în bucătărie asiatică, este pasionat și de bucătăria moleculară. Plăcinta sa de dovleac reinterpretată (da, ceea ce vezi în fotografia de mai sus este o ˮplăcintăˮ) a fost prezentă la Madrid, cu ocazia unei recepții oferită de ambasada României. Papilelele mele gustative s-au bucurat de gustul de cremă de dovleac cu scoțișoară, surpinzător învelit în crustă panko (inspirată de bucătăria asiatică). Da, recunoști gustul plăcintei tradiționale românești, dar textura este total inedită.

În Brașov, poți merge pe urmele cunoscutului masterchef Ioan Florescu, al cărui preparat cu creier haiducesc reinterpretat am avut ocazia să-l degust (și să-l fotografiez) la restaurantul Belvedere, într-o excursie cu colegii de la Vinul.ro.

Bucătăria moleculară are un companion foarte bun în mixologia moleculară: băuturile și cocktailurile devin la fel de fantastice, gazoase, spumante, “fumante”… dar despre ele și poate chiar despre cum se prepară anumite rețete vom mai vorbi și cu alte ocazii.

Ți-ar plăcea să treci de nivelul degustărilor clasice și te încumeți să încerci o adevărată high class cuisine? Îți așteptăm comentariile și fotografiile.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual