Conform studiului, pe locul al doilea, cu doar 0.23% mai slab cotată, s-a aflat sintagma ”am realizat”, ceea ce demonstrează încă o dată că Laszlo Bock, directorul de Resurse Umane al Google, avea dreptate în legătură cu importanța utilizării verbelor active în CV. Podiumul e încheiat de cuvântul ”skill”, altul cu o greutate aparte, care primește un număr de 11,15 procente în ochii recrutorilor. Locurile patru și cinci sunt ocupate de ”proiect”, respectiv ”echipă”, în timp ce ”dezvoltare”, ”profesional”, ”leadership”, ”management” și ”business” sunt, în ordinea afișării, cele pentru care angajatorul își sacrifică foarte puțin din timp.
La capitolul secțiuni pe care un candidat trebuie să se concentreze în momentul completării CV-ului, câmpul ”obiective profesionale” e lider, fiind foarte aproape de a obține punctajul maxim, urmat la mică distanță de ”realizări”. ”Training-uri” și ”activități extra” primesc în jur de 12 procente iar pe locul cinci, cu 10,89%, se află câmpul ”recomandări”. În fine, la polul opus, ultima clasată, e secțiunea de ”mulțumiri”, una la care angajatorii, conform studiului, te sfătuiesc să renunți. Iarăși, nici ”aprecieri personale”, ”obiective personale” și ”hobby-uri” nu sunt câmpurile din CV cărora recrutorii le oferă o atenție aparte. Ba chiar din contră, având în vedere rezultatele slabe obținute și de acestea.
Prin ce poți impresiona la interviu și ce greșeli trebuie evitate pentru a obține angajarea
Doar că CV-ul, chiar dacă reprezintă prima legătură în relația dintre candidat și recrutor, nu are scopul de a obține angajarea propriu zisă, ci doar interviul. Odată ajuns aici, e păcat să nu faci în așa fel încât să primești telefonul pe care îl vei aștepta încă din clipa în care vei părăsi sediul companiei în cadrul căreia îți dorești să lucrezi.
Conform studiului menționat anterior, ”entuziasmul” este de departe cel mai puternic element de care te poți folosi pentru a impresiona angajatorul. O altă notă mare a primit-o ”bunul simț”, având o medie de 4,35 puncte dintr-un maxim de 5. Așa cum era de așteptat, și research-ul făcut cum trebuie te diferențiază mult de ceilalți candidați. Așadar, cele trei categorii de research, -job, companie, echipă- se regăsesc în preferințele angajatorului atunci când discutăm despre interviu, în ordinea prezentată. ”Curiozitatea”, ”răspunsurile la obiect”, ”răspunsurile elaborate” și ”eleganța” ocupă următoarele locuri, la mare distanță de acestea fiind ”calitățile fizice”, ultima clasată.
Cât despre greșelile care trebuie evitate, în capul listei se află ”atitudinea de non implicare”, așa cum era destul de previzibil după rezultatele bune obținute de ”entuziasm”. Fiind niște oameni cu agenda extrem de încărcată, nu e de mirare nici că cei din domeniul Resurselor Umane acordă 12,03% procente lipsei de punctualitate, clasând-o astfel pe a doua poziție în topul greșelilor făcute la un interviu. De asemenea, și ținuta necorespunzătoare poziției la care aplici are un rol determinant în refuzul pe care riști să îl primești. Următoarele trei greșeli, ”criticile aduse foștilor angajatori”, ”aroganța” și ”lipsa research-ului” au fost considerate flagrante într-o măsură perfect egală, toate obținând un punctaj de 11,25%. Locurile șapte și opt sunt rezervate pentru ”răspunsurile clișeice” și ”discuțiile personale”, în timp ce ”partea salarială” sau mai degrabă întrebările referitoare la aceasta și ”timiditatea” au strâns aproximativ 5-6%, pierzându-și astfel statutul de ”greșeală”.
