Fostul director al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, și-a recunoscut faptele

Procurorii susțin că, timp de șapte ani, Florin Secureanu a sustras aproape zilnic sume de bani din casieria spitalului.

Motivarea deciziei de arestare a lui Secureanu: Prezintă un pericol real pentru ordinea publică

Tribunalul București a motivat decizia de arestare preventivă în cazul medicului Adrian Florin Secureanu prin faptul că doctorul a refuzat să dea declarații în fața instanței, că este posibil să se sustragă judecății și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol real pentru ordinea publică având în vedere funcția și comportamentul agresiv față de subordonați săi în mediul în care și - a desfășurat activitatea profesională.

Judecătorul Mihai Andi Manaliu de la Tribunalul București și-a bazat decizia pe “ansamblul materialului probator administrat și menționat în referatul parchetului, declarațiile de martori, declarațiile de inculpate, procese – verbale, declarații fiscale”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorul de drepturi și libertăți mai apreciază că “lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere circumstanțele reale în care faptele au fost săvârșite (calitatea inculpatului, complexitatea activității infracționale, perioada infracțională ) și circumstanțele sale personale (ușurința și perseverența cu care a săvârșit faptele pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă de către un funcționar public aflat într - o poziție respectabilă.... numit fiind de o autoritate publică a statului român … și deci necunoscut cu antecedente penale)”, se mai rată în motivarea instanței.

De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că inculpatul lăsat în libertate prezintă un pericol concret și real pentru ordinea publică, având în vedere reacția publică la comiterea unor astfel de fapte penale, “coroborate cu circumstanțele personale ale inculpatului rezultate din comportamentul agresiv al acestuia față de subordonații săi în mediul în care și – a desfășurat activitatea profesională”, se mai arată în document.

Judecătorul face o analiză a contextului în care Secureanu a comis faptele și explică de ce doctorul trebuie arestat. “Pe fondul crizei economice din ultimii ani, veniturile membrilor societății au scăzut concomitent cu o recrudescența a fenomenului infracțional în special a fenomenului corupției, ceea ce impune intervenția fermă a autoritățiilor statului pentru a împiedică și alte persoane aflate mai ales în poziții publice de conducere să apeleze la o astfel de modalitate facilă de a - și asigura venituri suplimentare necesare atât traiului zilnic cât și unor cheltuieli de lux pentru ei sau apropiații acestora”, se mai arată în motivare.

Judecătorul de drepturi și libertăți mai apreciază că, “datorită riscului neaplicării măsurii arestului preventiv cea mai drastică dintre cele prevăzute de legea română este posibil ca, aflat în stare de libertate, inculpatul să se sustragă de la urmărirea penală și, ulterior de la judecată, împiedicând astfel nu numai aflarea adevărului, dar și buna desfășurare a procesului penal”, se mai arată în documentul instanței.

Fostul manager al Spitalului Malaxa s-a folosit de două firme-fantomă, care figurau fictiv drept furnizori de consumabile IT, respectiv prestatori de servicii de reparații și mentenanță calculatoare, pentru a delapida bani din unitatea sanitară, se arată în referatul de arestare.

"Directorul spitalului s-a folosit de două societăți comerciale cu comportament fiscal neadecvat, respectiv SC(....) SRL și SC (....) SRL, care figurau fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT și prestatori de servicii de reparații și mentenanță calculatoare.În acest scop, directorul spitalului s-a folosit de două societăți comerciale, respectiv SC (....) SRL și SC (....) SRL, care figurau în mod fictiv ca furnizori ai spitalului de consumabile IT și prestatori de servicii de reparații și mentenanță calculatoare. Analizand modul în care societățile în cauză și-au îndeplinit obligațiile legale
privind declararea operațiunilor comerciale derulate, a veniturilor realizate din aceste operațiuni și a rezultatelor financiare obținute, precum și legalitatea întocmirii documentelor de funcționare, se constată ca acestea au un comportament fiscal inadecvat, putand fi clasificate ca societăți de tip ”fantomă”, acestea nefuncționand la sediile sociale declarate, care conform datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului sunt expirate (pentru S.C. (....) S.R.L. contractul de comodat din data de 429.07.2008, aferent stabilirii sediului social a expirat la data de 29.07.2013; pentru S.C. (....) S.R.L. dovada sediului social a expirat la data de 31.03.2013),nedepunand declarațiile fiscale lunare, trimestriale și anuale, în perioada în care sunt facturate serviciile si bunurile către Spitalul clinic Nicolae Malaxa", se arată în referatul de arestare.

Procurorii spun că, în realitate, aceste două societăți nu au avut niciodată contracte cu Spitalul Nicolae Malaxa, nu au prestat niciun serviciu și nu au livrat niciun fel bunuri instituției publice.

Primul pas în concretizarea activităților ilicite consta, spun anchetatorii, în însușirea banilor din patrimoniul spitalului de către manager, care s-a folosit de personalul financiar -administrativ din subordine. Ulterior însă, pentru a lăsa impresia că banii au fost încasați de reprezentanții celor două societăți și că sumele de bani ar fi ieșit din casieria spitalului ca urmare a prestării unor servicii/livrării unor produse , erau întocmite în fals înscrisuri care să justifice ieșirea sumelor de bani delapidate.

"Astfel, după ce sumele de bani ajungeau la directorul spitalului, serviciul financiar contabil al instituției întocmea dispoziții de plată pentru acestea, ce erau comunicate către casierie, care, în baza acestora, se descărca de numerar. În baza unui listing al dispozițiilor de plată astfel emise, întocmit de angajații serviciului financiar-contabil, (....) proceda la falsificarea facturilor ce apar ca fiind emise de SC (....) și SC (....) , precum și a chitanțelor aferente. Conținutul acestora este fals în întregime, în sensul că atestau că societățile în cauză ar fi facturat sumele de bani însușite de manager pe nedrept pentru prestarea unor servicii și livrarea unor consumabile către spitale, precum și că sumele reprezentând contravaloarea acestor servicii s-ar fi încasat de reprezentanții societăților comerciale. În declarațiile de martor, (....) a arătat că toate facturile și chitanțele ce apar ca fiind emise de cele două societăți către Spitalul Malaxa sunt falsificate personal de către el, la solicitarea managerului spitalului, în scopul menționat mai sus, respectiv al justificării în documentele financiar contabile a sumelor delapidate de inculpat. Mai mult, martorul a pus la dispoziția procurorului un set de facturi și chitanțe dintre cele întocmite în fals, descărcate personal de pe unul dintre calculatoarele acestuia (nesemnate și neștampilate), constatându-se că acestea sunt printre cele înregistrate în contabilitatea spitalului", se mai arată în referat.

Procurorii spun că, tot în baza facturilor emise în fals de (.....), funcționarii din cadrul serviciului administrativ întocmeau, tot în fals, referatele de necesitate și notele de fundamentare din care să reiasă aparența necesității achiziționării serviciilor și produselor pretins a fi emise de cele două societăți, după care serviciul de achiziții întocmea angajamentul bugetar.

Fostul manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a fost arestat preventiv, acesta fiind acuzat că în perioada 2009-2016 "a pus în aplicare o schemă prin care sustrăgea repetat (aproape zilnic) sume de bani din casieria spitalului", prejudiciul fiind de aproape două milioane lei.

Totodată, în perioada 20 mai 2011 – noiembrie 2016, Florin Secureanu ar fi cerut în mod repetat unei firme care avea atribuite contracte de achiziție directă cu spitalul să îi plătească o serie de deplasări pe care el și apropiați ai săi le făceau în străinătate și în țară, societatea plătind 470 de deplasări ale acestuia și ale apropiaților săi, în valoare de 801.138 lei.

"Serviciile turistice de care a beneficiat managerul spitalului și apropiații săi, plătite de societatea care avea contracte cu spitalul, au constat în achiziționarea de bilete avion, cazare, închirieri auto, mic dejun, etc. Destinațiile au fost variate, atât în Europa, America, Asia, cât și în România", precizează procurorii.

Florin Secureanu a deținut funcția de manager al spitalului clinic Nicolae Malaxa din București în perioada 2007- noiembrie 2016, fiind numit în funcție de către Primăria Municipiului București, autoritate publică în subordinea căreia se află spitalul.