Finlanda nu se teme de un posibil conflict armat cu Rusia. O spune chiar șeful Statului Major al armatei acestei țări. Din contră, oficialul subliniază că Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea țării conduse de Vladimir Putin și ar rezista viguros într-o astfel de situație.
Astfel, potrivit șefuui Statului Major Interarme, generalul Timo Kivinen, pe lângă arsenalului considerabil, un factor crucial îl reprezintă motivația finlandezilor de a lupta.
„Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară exact pentru acest tip de război (cel din Ucraina – n. red.) cu utilizarea masivă a puterii de foc, a forțelor blindate și a celor aeriene”, a declarat Timo Kivinen, într-un interviu preluat miercuri de Reuters.
Oficialul de la Helsinki a subliniat că pentru Rusia „Ucraina a fost greu de înghițit, și la fel ar fi și Finlanda”.
„Cea mai importantă linie de apărare este între urechi, așa cum demonstrează războiul din Ucraina în acest moment”, a mai spus generaul, făcând referire, în mod evident, la creier.
Reamintim că Finlanda are o graniță de 1300 km cu Rusia și a purtat două războaie cu această țară în deceniul 1940, când au căzut peste 100.000 de finlandezi și s-a pierdut o zecime din teritoriu.
Neutră până acum, republica nordică este în prezent candidată la NATO, în contextul îngrijorării față de pericolul unei invazii ruse similare celei din Ucraina.
Subiectul, în sine, este în continuare extrem de controversat, atât aderarea Finlandei, cât și a Suediei lovindu-se de opoziția Turciei. Zilele trecute, oficialii de la Ankara au transimis că discuțiile cu privire la aderarea țărilor nordice la NATO vor continua și după summitul Alianței Nord-Atlantice care va avea loc săptămâna viitoare, la Madrid. Potrivit oficialilor turci, summit-ul de la Madrid nu este un termen limită legat de aceste discuții, relatează Reuters.
Autoritățile de la Ankara și-au argumentat opoziția față de aderarea celor două țări, motivând sprijinul pe care Helsinki și Stockholm îl acordă militanților kurzi și embargoul impus vânzărilor de arme către Turcia.
Cât despre Finalanda, aderarea la NATO ar însemna întărirea capacității de alertă timpurie și participarea la controlul în comun al spațiului aerian, precum și de efectul de descurajare a agresiunilor. Explicația este simplă și am tot auzit vorbindu-se despre ea odată cu invazia Rusiei în Ucraina: NATO consideră din principiu că un atac împotriva unui membru reprezintă un atac împotriva tuturor celorlalți.
„Principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei ar reveni în continuare Finlandei”, a ținut, însă, să precizeze comandantul forțelor terestre finlandeze.
Liderii NATO se vor reuni în cadrul unui summit la Madrid, în perioada 29-30 iunie.
Aderarea unei țări la NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri. Turcia este un aliat NATO de peste 70 de ani și are a doua cea mai mare armată a alianței.
