Dovada că NIVELUL DE TRAI al românilor SCADE, deși SALARIUL minim a tot crescut

Astfel, consumul s-a redus în primele 11 luni din 2013, vânzările de alimente, băuturi, tutun și carburanți scăzând în această perioadă, potrivit datelor INS.

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, cu excepția celui auto, a scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 0,1% față de perioada similară din 2012, atât în serie brută, cât și ajustată, ca urmare a reducerii vânzărilor de alimente, băuturi, tutun și carburanți, potrivit Mediafax.

Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2013, ca serie brută, comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,1%, iar vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun s-au redus cu 0,5%.

Creștere s-a înregistrat doar la vânzările de produse nealimentare, de 2,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, vânzările de carburanți au fost cu 4% mai mici, iar cele de produse alimentare, băuturi și tutun cu 0,6% mai reduse. Comerțul cu produse nealimentare a crescut cu 3,2%.

În noiembrie, comparativ cu octombrie, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut pe ansamblu cu 2,3% ca serie brută și cu 0,2% ca serie ajustată, pe fondul reducerii comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-8,4% brut și 0,6% ajustat) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-0,5% atât brut, cât și ajustat).Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 0,2% ca serie brută și cu 2,8% ca serie ajustată.

Comparativ cu noiembrie 2012, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, cu excepția celui auto) a crescut cu 1,8% ca serie brută, datorită majorării vânzărilor de produse nealimentare cu 5,2%. Scăderi s-au înregistrat la vânzările de carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-0,6%) și la cele de produse alimentare, băuturi și tutun (-0,5%).

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a urcat cu 0,1%, datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,6%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+1,2%). Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 1,7%.

Cheltuielile stringente, 90% din veniturile gospodăriilor

Veniturile medii pe gospodărie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lună, iar cheltuielile au însumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS).

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie și 886 lei pe persoană. Veniturile bănești au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană)", se arată într-un comunicat al INS.
Salariile și celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II și 53,1% în trimestrul III 2013).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,9%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

"Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 13,7% mai mari față de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (31,1%) și celor din prestații sociale (25,3%)", notează INS.

Cheltuielile totale ale populației au fost în medie, în perioada analizată, de 2.267 lei lunar pe gospodărie (794 lei pe persoană) și au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investiții, destinate cumpărării sau construcției de locuințe, cumpărării de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărării de acțiuni etc. dețin o pondere foarte redusă în cheltuielile totale, de doar 0,8%.

"Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidență. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban față de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor", arată Statistica.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința cea mai mare pondere a deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,1%) și cele pentru educație (0,3%).