Percheziţii în Constanţa, în dosarul în care primarul Radu Mazăre este cercetat pentru corupţie

"Ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează percheziţii domiciliare în trei locaţii situate în municipiul Constanţa, niciuna dintre locaţii nefiind sediul vreunei instituţii publice", informează DNA, într-un comunicat de presă.

Percheziţiile au fost efectuate în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie, a precizat DNA.
Primarul Radu Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost reţinuţi în 8 aprilie, după audieri la DNA. Aceştia au fost eliberaţi din arestul Poliţiei Capitalei în 9 aprilie, după ce instanţa supremă a decis cercetarea lor în libertate, sub control judiciar, cu interdicţie de a părăsi ţara. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la un alt complet de la instanţa supremă, care în 18 aprilie a decis definitiv ca Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în libertate.

Primarul Constanţei a fost acuzat iniţial de luare de mită, apoi procurorii au extins cercetările în cazul lui Mazăre şi pentru fals în declaraţii. Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă" -, pentru a o ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Radu Mazăre mai este acuzat că nu trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, cei 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

"Din ordonanţa privind efectuarea în continuare a urmăririi penale, întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora în declaraţiile de avere formulate în datele de 11 mai 2012 şi 29 iunie 2012, de către Mazăre Radu Ştefan, nu este trecut contul personal deschis la o unitate bancară din Israel", a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

În acest cont, spun anchetatorii, a fost virată de către o societate comercială, la 13 septembrie 2011, suma de 95.000 de euro.

Procurorii DNA nu au găsit "în materialitatea lor" cei 175.000 de euro despre care susţin că i-ar fi luat mită Radu Mazăre, însă, în vederea recuperării lor, au pus sub sechestru aproape 19.000 de euro, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, citând din acte ale anchetatorilor.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi fratele primarului Constanţei, senatorul PSD Alexandru Mazăre, acesta fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

Anchetatorii susţin că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la fraţii Mazăre, pentru că se bucura de încrederea celor doi. Astfel, prin intermediul lui Schwartzenberg, într-un cont din Israel al lui Radu Mazăre au intrat 95.000 de euro, iar în unul al fratelui acestuia, 80.000 de euro, în două tranşe egale.

Senatorul Alexandru Mazăre nu a menţionat în declaraţia de avere din 29 mai 2012 un cont deschis la o unitate bancară din Israel, în care, în 2011, o societate comercială a virat 80.0000 de euro, la 13 septembrie 2011 şi 6 decembrie 2011, a arătat DNA, precizând că suma reprezenta o parte din mita care ar fi fost primită de primarul Constanţei, Radu Mazăre.

"Această sumă de bani reprezenta o parte din banii primiţi, cu titlu de mită, de către fratele său, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în schimbul efectuării de către acesta, de demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu, cât şi în afara lor, în vederea câştigării licitaţiei organizate de RAEDPP Constanţa, pentru construirea de locuinţe modulare în cadrul Campusului social Henri Coandă", potrivit DNA.

Primăria Constanţa a finalizat în vara anului trecut cartierul de locuinţe sociale, iar la inaugurarea ultimelor blocuri a fost prezent şi premierul Victor Ponta.

Cartierul Henri Coandă este format din 17 blocuri, care au 906 locuinţe - 339 de garsoniere, 396 de apartamente cu două camere şi 171 de apartamente cu trei camere. În cele 17 blocuri locuiesc aproximativ trei mii de persoane.
Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ şapte milioane de euro.