Doi inculpați în dosarul referendumului își recunosc faptele. Dosarul lui Dragnea rămâne la ICCJ

Lovitură de teatru în dosarul referendumului. Doi dintre inculpații în dosar au transmis prin intermediul avocaților că vor să își recunoască faptele comise în acest dosar, este vorba despre doi membi ai secțiilor de votare care au participat la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, relatează Realitatea TV.

Cei doi au decis să apeleze la o prevedere legală ce le permite judecarea pe o procedură mai rapidă. De asemenea, în cazul condamnării, aceste persoane vor primi persoana minimă.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au anunțat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul "Fraudă la referendum".

Instanța s-a pronunțat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoștință toate probele și să facă cereri în apărare.

Judecătorii și-au motivat pe scurt decizia și au arătat că nu pot să analizeze probe și alte chestiuni ce țin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanței, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.

În acest context, instanța a respins cererea formulată de avocatul lui Liviu Dragnea.

Judecătorii au respins și cererea formulată la termenul anterior de avocații mai multor inculpați din dosar, privind disjungerea și declinarea cauzei nou formate la instanțe inferioare, pe motiv că acuzațiile aduse lor nu au nicio legătură cu cele ale vicepremierului Liviu Dragnea.

Instanța a arătat în motivarea respingerii acestei cereri că linia anchetei procurorilor DNA, așa cum reiese din rechizitoriu, a fost legată de faptul că ar fi existat un scop comun al comiterii faptelor de către toți inculpații, aspect care este dovedit prin probele de la dosar, care nu au putut fi analizate în profunzime până la acest moment procesual.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, și a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o cerere a DNA și a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale".

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

"Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare - președinți și membri ai secțiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor și a avut o conduită "dilatorie". Aceștia precizau că pentru ceilalți învinuiți, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie și nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanță.

"Având în vedere cronologia desfășurării acestei activități de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activități este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conținut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menționate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalți 78 coînvinuiți se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toți ceilalți 78 de învinuiți materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, și anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie și nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.