DNA: Judecătoarea din cazul "Rarinca" nu a fost imparțială (stenograme)

CAB urmează să judece contestaţia în anulare pe data de 24 iunie, informează Știripesurse.ro.

DNA invocă în demersul său art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv incompatibilitatea judecătorului Risantea Găgescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată.

În acest sens, procurorii anticorupţie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi judecătorul acestei cauze - Risantea Găgescu, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei Supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.

Aceleaşi surse au arătat că dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înţelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuţia plecând de la situaţii ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară şi cazurile de casare, pe care le confundă şi creează ideea clară că o soluţie de achitare este rezultatul erorii judiciare:

"Stanciu Livia: ... Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs? Ca să înţeleg şi eu...
Găgescu Risantea: Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
Stanciu Livia: Sau invers.
Găgescu Risantea: Sau invers - condamnările. Deci este singura... dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată...".

Procurorii mai susţin, precizează sursele citate, că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, motivat de faptul că potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deşi potrivit dispoziţiilor citate era necesar a fi citată cu menţiunea dacă înţelege să depună plângere prealabilă.

DNA consideră că prin acestea judecătoarea respectivă s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză.

Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a şantajat-o pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a fost achitată săptămâna trecută de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă.

Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare.

Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, preşedintele ÎCCJ.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în perioada august/ septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul acesteia. Potrivit DNA, în schimbul nedivulgării către presă a acestor informaţii, presupus compromiţătoare, Mariana Rarinca i-a pretins şefei ÎCCJ suma de 20.000 de euro.

"Ameninţările cu divulgarea către presă a unor informaţii presupus compromiţătoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensaţie pentru 'datorii' plătite de inculpată în numele soţului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit ameninţări prin intermediul unei convorbiri telefonice şi prin mesaje tip SMS. Inculpata a ameninţat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromiţătoare despre persoana vătămată şi familia acesteia", arăta DNA la 1 iulie.

Procurorii mai susţineau că faptele pe care femeia intenţiona să le divulge cu privire la Livia Stanciu şi la membrii familiei acesteia sunt imaginare, întrucât nici şefa ÎCCJ, nici soţul ei nu au avut şi nu au vreo datorie faţă de Mariana Rarinca.