Actual· 3 min citire

Disputa privind condiționarea alocării fondurilor UE ia amploare. Comisar european: ”Vom merge înainte fără Polonia și Ungaria”

Disputa privind condiționarea alocării fondurilor UE ia amploare. Comisar european: ”Vom merge înainte fără Polonia și Ungaria”

Disputa privind condiționarea alocării fondurilor UE ia amploare. Comisar european: ”Vom merge înainte fără Polonia și Ungaria”

Publicat4 dec. 2020, 15:25
Actualizat4 dec. 2020, 15:44

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a avertizat, vineri, că blocul comunitar este hotărât să meargă mai departe cu bugetul multianual și pachetul de relansare post-pandemie chiar dacă Ungaria și Polonia nu vor renunța la veto-ul pe aceste proiecte. În aceeași zi, reprezentanții celor două țări au transmis că își mențin poziția privind refuzul de a accepta condiționarea alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Liderii din Budapesta și Varșovia acuză Bruxelles-ul că aplică standarde duble și că le încalcă suveranitatea. Următorul summit european va avea loc în perioada 10-11 decembrie.

Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și Planul de relansare economică.

”Desigur că nu vom capitula în fața acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei și Poloniei... Premisa noastră este foarte clară vis-a-vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a spus Gentiloni la o conferință organizată de Institutul pentru studii politice internaționale. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea față de impasul în care se află relațiile dintre Bruxelles și liderii celor două țări din Europa de Est, însă a subliniat că ar putea fi depășit printr-un acord, grație eforturilor diplomatice.

În aceeași zi, Premierul Viktor Orban a declarat că țara sa ”în continuare nu poate accepta clauza care condiționează bugetul și fondul de recuperare de respectarea statului de drept” și a insistat că cele două chestiuni ar trebuie abordate separat. Liderul de la Budapesta a respins propunerea de a exista o declarație explicativă atașată la reglementări. 
”Pentru noi, soluția de a atașa o declarație ca un bilețel lipit de o bucată de hârtie pentru a-ți aminti de ceva, nu va funcționa. Lăsați neschimbat statu-quoul și totul va merge simplu și rapid”, a transmis Orban Bruxelles-ului.

Și purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varșovia, Piotr Muller, a informat că poziția Poloniei de a se opune condiționării fondurilor UE rămâne neschimbată.

Reamintim că, pe 5 noiembrie, Parlamentul European și Germania, care deține președinția Consiliului UE, au ajuns la un acord privind un ”regim general de condiționalitate” prin care fondurile alocate unui stat membru din bugetul multianual al UE, de 1.074 de miliarde de euro, și cele din Planul de redresare ”Next Generation”, în valoare de 750 de miliarde de euro, vor putea fi suspendate în cazul în care Comisia Europeană constată că acesta nu respectă independența justiției sau libertatea presei. Decizia trebuie validată prin majoritate calificată în Consiliul UE, iar bugetul UE trebuie adoptat în unanimitate.

Potrivit unui înalt responsabil comunitar însă, citat de Agerpres, Comisia Europeană studiază deja diferite opțiuni pentru activarea fondul de redresare post-pandemie fără Polonia și Ungaria.

Una dintre opțiuni ar fi inițierea unei ”cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate, care permite unui grup de cel puțin nouă state membre să lanseze o inițiativă la care nu doresc să participe și celelalte țări. O altă posibilitate ar putea fi aceea ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanțiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanța acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanțare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia și Ungaria au opus acel veto. Cea de-a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxelles-ul o consideră mai puțin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp și, în plus, atragerea împrumuturilor de pe piețe prin această schemă ar crește gradul de îndatorare al statelor membre.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual