1. Consecințele mai grave ale sancțiunilor anti-ruse asupra economiei Occidentului. În discursul său, Putin a spus că sancțiunile provoacă „daune comparabile, dacă nu chiar mai mari, ideologilor și designerilor înșiși”, arată analiza Agenstvo.
DE FAPT: Eurostat va publica date privind dinamica PIB-ului din zona euro pentru al doilea trimestru, ceea ce va permite pentru prima dată o evaluare completă a primelor consecințe ale războiului din Ucraina pentru economia europeană, abia la sfârșitul lunii iulie. Cu toate acestea, prognoza OCDE revizuită în iunie contrazice deja cuvintele lui Putin. Potrivit acestuia, economia zonei euro va continua anul acesta să crească, în creștere cu 2,6% (în loc de 4,3% așteptat anterior). Anul viitor, PIB-ul este prognozat să crească cu 1,6% (în loc de 2,6% estimat anterior). În Rusia, OCDE se așteaptă ca economia să se micșoreze cu 10% în acest an, în loc de creșterea de 1,9% așteptată în decembrie.
2. Despre o mai mare protecție a veniturilor cetățenilor în Rusia decât în Europa.
Vorbind despre inflație ridicată, Putin a spus că Rusia a indexat deja plățile sociale și pensiile, a crescut salariul minim și salariul de trai și, astfel, i-a „protejat pe cetățenii cei mai puțin înstăriți”. În schimb, în Uniunea Europeană, „creșterea inflației duce direct la o scădere a veniturilor reale ale populației și le consumă economiile, iar criza actuală este o povară în primul rând pentru cetățeni cu venituri mici.”
DE FAPT: În luna mai, Ministerul rus al Dezvoltării Economice a prezis că în 2022 veniturile reale ale populației vor scădea cu 6,8%. Uniunea Europeană se așteaptă ca veniturile reale să scadă cu 2,8%.
3. Despre cereale blocate în Ucraina.
Potrivit lui Putin, cantitatea de cereale care nu poate fi scoasă din Ucraina este nesemnificativă. „Despre ce vorbim: conform Departamentului Agriculturii SUA, este vorba de șase milioane de tone de grâu, conform estimărilor noastre, undeva în jur de cinci și undeva în jur de șapte milioane de tone de porumb. Și asta e tot. Și dacă avem în vedere că în lume se produc 800 de milioane de tone de grâu, atunci cinci milioane de tone pentru piața mondială, după cum înțelegeți, nu face deloc vreo vreme.
DE FAPT: Ucraina produce 12% din grâu mondial, 15% din porumb și 50% din ulei de floarea soarelui. Unele țări sunt foarte dependente de exporturile de cereale ucrainene. Peste 90% din grâul importat în Moldova și Liban provine din Ucraina. În Somalia, această cifră depășește 50%, în Qatar, Libia, Tunisia, Pakistan - 40%. De obicei, prin porturile ucrainene se exportă lunar 5-6 milioane de tone de cereale. În următoarele trei luni, Kievul trebuie să exporte 20 de milioane de tone de cereale, altfel o parte din recoltă va putrezi, deoarece după recolta din august nu va mai fi unde să o depoziteze.
Cum a afectat blocarea porturilor exporturile? În aprilie, au fost exportate doar 1,2 milioane de tone. Rutele terestre nu permit scoaterea tuturor cerealelor acumulate în Ucraina. Pe 12 mai, UE a anunțat planuri de a exporta până la 4 milioane de tone de cereale pe lună din Ucraina prin țările vecine, dar nu este clar dacă acest plan va fi implementat.
4. Despre amenințarea nucleară. Putin a spus că Rusia nu a fost prima care a vorbit despre „amenințarea nucleară”, dar a răspuns retoricii politicienilor occidentali.
DE FAPT: deja în a 3-a zi de război, pe 27 februarie, Putin, la o întâlnire cu ministrul Apărării Serghei Şoigu şi şeful Statului Major General Valery Gerasimov, a ordonat plasarea forţelor de descurajare într-un regim de alertă specială, spunând că Țările occidentale „fac nu numai acțiuni neprietenoase împotriva țărilor noastre în sfera economică, mă refer la sancțiuni ilegitime despre care toată lumea știe”, dar și „permit declarații agresive împotriva țării noastre”. Forțele de descurajare includ, printre altele, arme nucleare strategice. După aceasta, s-a intensificat discuția din Occident despre disponibilitatea Rusiei de a folosi arme nucleare.
5. Despre respectarea strictă a Rusiei la dreptul internațional. „Există o singură regulă care trebuie respectată și aceasta este dreptul internațional public”, a spus Putin, evaluând acțiunile Rusiei în Ucraina. „În ceea ce privește acțiunile noastre... Apropo, care este partea legală a acestui caz? Da, respectă în totalitate dreptul internațional, în totalitate.”
DE FAPT: Sub Putin, autoritățile ruse iau constant măsuri pentru a limita punerea în aplicare a dreptului internațional în țară. (...) În martie, Rusia s-a retras din Consiliul Europei, iar cu câteva zile înainte de discursul SPIEF, președintele a semnat o lege conform căreia țara a refuzat să respecte deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului adoptate după 15 martie. Acest proiect de lege este contrar obligațiilor pe care și le-a asumat Rusia când a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în 1998, spun avocații. Potrivit acestora, chiar și la rezilierea acordurilor, Rusia trebuie să respecte deciziile CtEDO pe teritoriul său pentru încă șase luni - până pe 16 septembrie, arată analiză jurnaliștilor independenți.
