"Este un lucru regretabil, însă angajaţii au recurs la acest gest extrem pentru că erau ignoraţi. Au tras numeroase semnale de alarme, dar au fost ca nişte pietre aruncate în fântănă", a afirmat acesta.
Conform acestuia, cea mai mare problemă o reprezintă incursiunea politicului în lanţul managerial. "Trebuie să prevenim incursiunea politicului. Mulţi dintre angajaţi au fost revoltaţi de numirile politice", a spus acesta, adăugând că Johan Kobborg, coregraf și balerin, ocupa un post care nici nu exista.
Întrebat ce salariu are Johan Kobborg, acesta a afirmat că din contractul de balerin acesta câştiga 1400 de lei şi încă 7000 de euro net pe luna, din bugetul nostru, dintr-un contract de antrepriză.
"Trebuie neapărat dispunerea unei anghete pentru a se afla ce s-a întâmplat în faţa Operei pe data de 12 aprilie. M-am uitat la înregistrările pe care le-am găsit şi nu sunt sigur ce s-a strigat. Trebuie stabilit ce a stat în spatele acestei monstruozităţi dacă s-a întâmplat. Acele acuzaţii de xenofobism aruncă o pată urâtă asupra Operei. Oamenii care au făcut asta trebuie neapărat identificaţi şi găsiţi. Dacă a fost aşa, este un lucru extrem de grav, este o manifestare de care ne dezicem ferm", a detaliat acesta.
Baletul „DSCH. The Dream”, care trebuia să se joace sâmbătă pe scena Operei Naţionale Bucureşti, a fost anulat din cauza unui nou protest.
Sâmbătă seara, Johan Kobborg a postat un scurt mesaj pe contul sau de Twitter: „România, accepţi asta? Europa, accepţi asta? Lume?".
În ciuda unor negocieri prealabile dintre Tiberiu Soare, dirijorul orchestrei, şi Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, spectacolul de aseară nu s-a mai ţinut, sub ochii înmărmuriţi ai spectatorilor. Mai mult, "Tiberiu Soare le-a spus aseară spectatorilor că balerinii de pe scenă nu reprezintă Opera Naţională. Dar pe scenă eram şi balerini români, şi străini.
În ultimele două săptămâni, Opera a fost scena unor conflicte deschise între noua conducere, dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de Balet. În plus, angajaţii Operei Naţionale cer ca artiştii români să fie remuneraţi la nivelul celor străini, care lucrează în România.
