”De aceea avem o reformă, care se cheamă a salarizării unice, ca să înlăturăm aceste decizii care apar uneori legitime, care vin de pe urma formelor de protest ale funcţionarilor din sectorul public. De aceea această lege a salarizării unice trebuie legată cu indicatorii de performanţă şi apoi corelată cu ceea ce se întâmplă în sectorul privat”, a afirmat Marcel Boloş, într-o conferinţă de presă.

IT-iștii au fost detronați din topul celor mai bine plătite meserii. Cine câștigă acum cei mai mulți bani în România

El a admis că în statele Uniunii Europene salariile din mediile public şi privat sunt corelate.

”Orice analist economic, când vede o asemenea discrepanţă între cele două tipuri de salarii, sau salariul mediu din sectorul public şi salariul mediu din sectorul privat, îşi pune o primă întrebare: de ce această diferenţă? În toate statele moderne ale Uniunii Europene, cele două tipuri de salarii sunt corelate, dar fiindcă noi nu am avut mecanisme de stabilire a salariilor care să fie predictibile - a fost tot timpul sub presiunea celor care au avut revendicări şi au spus acum vrem majorare de salarii - ei, dacă o să avem un mecanism de salarizare care să fie în concordanţă cu mecanismele europene şi va fi legat de indicatori de performanţă şi corelat cu sectorul privat trebuie să se corecteze această inadvertenţă pentru că nu este de domeniul firescului. În lipsa acestor mecanisme, am ajuns în această situaţie, dar repet, sunt revendicări legitime ale sectorului public, cum şi sectorul privat face eforturile pentru ca noi să avem un nivel de remunerare corespunzător şi nu poate să vină decât din investiţii cu valoare adăugată mare”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Cifrele pe care Marcel Boloș le vrea uitate. Datoria externă a României a explodat! Aproape 7 miliarde de euro în 6 luni

Boloș a adăugat că mecanismele de ajustare apar atunci când Guvernul realizează astfel de „investiţii cu valoare adăugată mare”.