Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net în administrația publică centrală este de 7.000 de lei, cu aproape 2.000 de lei mai mult decât salariul mediu net pe economie. Ministrul Finanțelor a răspuns că reforma salarizării unice va elimina diferențe dintre venituri.
”De aceea avem o reformă, care se cheamă a salarizării unice, ca să înlăturăm aceste decizii care apar uneori legitime, care vin de pe urma formelor de protest ale funcționarilor din sectorul public. De aceea această lege a salarizării unice trebuie legată cu indicatorii de performanță și apoi corelată cu ceea ce se întâmplă în sectorul privat”, a afirmat Marcel Boloș, într-o conferință de presă.
El a admis că în statele Uniunii Europene salariile din mediile public și privat sunt corelate.
”Orice analist economic, când vede o asemenea discrepanță între cele două tipuri de salarii, sau salariul mediu din sectorul public și salariul mediu din sectorul privat, își pune o primă întrebare: de ce această diferență? În toate statele moderne ale Uniunii Europene, cele două tipuri de salarii sunt corelate, dar fiindcă noi nu am avut mecanisme de stabilire a salariilor care să fie predictibile - a fost tot timpul sub presiunea celor care au avut revendicări și au spus acum vrem majorare de salarii - ei, dacă o să avem un mecanism de salarizare care să fie în concordanță cu mecanismele europene și va fi legat de indicatori de performanță și corelat cu sectorul privat trebuie să se corecteze această inadvertență pentru că nu este de domeniul firescului. În lipsa acestor mecanisme, am ajuns în această situație, dar repet, sunt revendicări legitime ale sectorului public, cum și sectorul privat face eforturile pentru ca noi să avem un nivel de remunerare corespunzător și nu poate să vină decât din investiții cu valoare adăugată mare”, a subliniat ministrul Finanțelor.
Boloș a adăugat că mecanismele de ajustare apar atunci când Guvernul realizează astfel de „investiții cu valoare adăugată mare”.
