Potrivit unui comunicat de presă VIER PFOTEN, imaginile video şi foto au fost surprinse în ferme de vulpi din Finlanda și arată exact aceleași condiții șocante din oricare alte ferme de blănuri.
Animalele sunt ținute înghesuite în cuști din sârmă, mai mici de un metru pătrat. O mare parte din ele sunt bolnave: multe vulpi polare suferă de obezitate morbidă și abia se pot mișca. Altele prezintă infecții grave ale ochilor. Unele animale nu mai au coadă, efect al canibalismului generat de spațiul strâmt. Vulpile au un simț olfactiv extrem de bine dezvoltat, însă sub cuștile de sârmă în care sunt închise toată viața cresc grămezi de excremente.
"Condițiile de creștere din fermele certificate de Saga sunt, din orice privinţă, la fel de oribile ca în oricare alte ferme. Pentru noi nu e o surpriză, având în vedere că standardele lor se ridică doar la nivelul cerințelor minime ale Consiliului Europei. Pentru noi aceste cerințe sunt ele însele complet nesatisfăcătoare având în vedere că permit ca animalele să fie ținute în cuști minuscule din sârmă. În Europa, respectarea standardelor este o simplă procedură, nu o dovadă a calității", explică Thomas Pietsch, expert în animale sălbatice la VIER PFOTEN.
"Noi dovezi arată că în unele ferme nici măcar aceste minime cerințe nu sunt respectate. Spre exemplu, vulpile roșcate nu au la dispoziție zone separate, cu pereți solizi".
Renumita companie Burberry, prezentă şi în România, își promovează produsele ca fiind etice, afirmând că respectă standarde înalte de protecție a animalelor. VIER PFOTEN consideră că aceste afirmații sunt menite să înșele consumatorii, din moment ce imaginile video arată în mod clar că producția de blană nu respectă minime standarde. "Strategia de marketing a industriei blănurilor – care ”vinde” cruzimea asupra animalelor drept standard înalt – nu ține deloc. Dacă Burberry intenționează cu-adevărat să fie în conformitate cu aspiraţiile sale etice, atunci compania ar trebui să înceteze să mai comercializeze blana naturală", afirmă Thomas Pietsch.
Inspecțiile oficiale la fermele vizate au dezvăluit cât de grave sunt problemele din fermele finlandeze. Inspecțiile anuale din perioada 2010 – 2012, conduse de Autoritatea finlandeză pentru siguranța alimentelor (EVIRA), au scos la iveală nereguli în proporție de 50 – 60% privind standardele de protecție a animalelor. În aceeași perioadă, numărul fermelor certificate de Saga Furs a crescut de la 60 la 80% (în octombrie 2013 ajunseseră la 90%). "Aceste cifre arată în mod clar că nu este vorba de cazuri izolate, iar că certificarea nu garantează deloc faptul că aceste standarde sunt respectate", subliniază expertul VIER PFOTEN.
Moda blănurilor a atras nenumărate critici de-a lungul anilor. Studii realizate recent de VIER PFOTEN în Austria (martie 2013) și în Marea Britanie (ianuarie 2014) arată că aceste critici sunt mai actuale ca niciodată. Cifrele confirmă că majoritatea cetățenilor evită produsele care conțin blană naturală, considerându-le demodate. Totodată, companiile din industria vestimentară și casele de modă care nu folosesc blana naturală sunt preferate de majoritatea consumatorilor. Aproximativ 75% din respondenții britanici dezaprobă uciderea animalelor pentru blană, în vreme ce 80% dintre austrieci ar alege companii care au renunțat la blănuri și produse care conțin blană.
Totuși, VIER PFOTEN constată cu regret că, potrivit sondajului din Marea Britanie, doar 58% dintre respondenții cu vârste între 18 și 24 de ani resping categoric ideea de a purta blănuri. "E evident că trebuie să continuăm campania de informare a cetățenilor, ca să-i facem să înțeleagă câtă suferință se ascunde în spatele produselor din blană naturală. Cu-atât mai mult cu cât, în ultimii ani, blana este vândută mai degrabă sub formă de accesoriu pe haine și încălțăminte decât ca piesă vestimentară", explică Pietsch.
