În urma votului, magistrații au hotărât că ministrul justiției Tudorel Toader a încălcat independența justiției când a vorbit despre dosarul Belina. Decizia a fost luată cu un scor strâns al magistraților din CSM, cu nouă voturi pentru și șapte împotrivă. Laura Codruța Kovesi a cerut CSM, la sfârșitul lunii septembrie, să analizeze dacă declarațiile ministrului Justiției, legate de dosarul Belina sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis, marți, sesizarea formulată de șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), privind declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, în dosarul „Belina”.
Potrivit unor surse din CSM, citate de Agerpres, plenul a stabilit că afirmațiile acestuia au afectat independența sistemului judiciar. Sursele citate au arătat că decizia a fost luată cu 9 voturi „pentru” și 7 „împotrivă”.
În 26 septembrie, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a solicitat CSM să analizeze dacă afirmațiile ministrului Justiției referitoare la dosaru „Belina” sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
„În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass-media despre o cauză aflată în lucru la procurorii DNA, cunoscută drept ‘dosarul Belina’. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ”, preciza DNA.
Potrivit șefei DNA, declarațiile ministrului Justiției cu privire la o anchetă penală în curs, ar reprezenta o formă de imixtiune în activitatea procurorilor.
„Sub acest aspect, procurorul șef al DNA a solicitat CSM să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât, prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea (...) că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal”, mai informa DNA.
Totodată, Laura Codruța Kovesi a apreciat că „exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință”.
„Acreditarea ideii că procurorii DNA nu investighează fapte ce reprezintă încălcări ale legii penale este de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de DNA. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”, a mai precizat sursa citată.
Totodată, DNA a făcut referire și la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizând că a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
„În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență, și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern”, se mai menționa în comunicatul DNA.
Ce a declarat Tudorel Toader
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că legalitatea unei hotărâri de guvern este verificată de judecătorul specializat în contencios administrativ, și nu de către procuror.
„De principiu, hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că este un ordin de ministru, verificarea legalității actelor normative infralegale se realizează de către instanța de contencios administrativ. Știți că multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanțele de contencios administrativ, spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci o verifică judecătorul specializat în contencios administrativ”, a spus Toader, întrebat cum comentează decizia DNA de a ancheta emiterea unei hotărâri de guvern în dosarul „Belina”.
