Încrederea românilor în justiție a scăzut ca rezultat al campaniei făcute de unele autorități care au vrut identificarea sistemului judiciar cu activitatea DNA, dar și al numirilor netransparente la parchete și al "justiției televizate", susține Dana Cristina Gârbovan, președintele UNJR.
"Scăderea dramatică, cu 13 %, a încrederii românilor în justiție este rezultatul campaniei făcute de o parte a presei și de unele autorități ale statului de a identifica justiția cu activitatea DNA, ignorând în același timp problemele reale ale justiției. Consecința a fost aceea că orice neîncredere în activitatea DNA s-a reflectat în sondaj (Barometrul Comisiei Europene -n. r.) ca o neîncredere în justiție. (...) Cea mai neinspirată alegere acum ar fi ca CSM și Ministerul Justiției să își decline orice răspundere pentru acest picaj și să arunce responsabilitatea în altă parte. E nevoie de o analiză critică a tuturor instituțiilor judiciare pentru a identifica neregulile și a face o resetare a sistemului, pentru a reconstrui încrederea pe care justiția a pierdut-o în fața românilor", a precizat președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Cristina Gârbovan, potrivit Mediafax.
Președintele UNJR consideră că s-a creat o discrepanță între așa-zisa "justiție televizată" și cea reală, din sălile de judecată, unde peste trei milioane de cazuri sunt judecate anual, iar cetățenii se lovesc de problemele din sistemul judiciar, despre care însă nu se vorbește.
"Prin aceste susținute campanii de influențare a percepției publice, adevăratele probleme din sistemul de justiție au rămas ascunse și nerezolvate, în timp ce simple acte procedurale din faza de cercetare penală au fost prezentate ca mari succese ale justiției în lupta împotriva corupției.(...) Peste realitatea din instanțe se adaugă incapacitatea instituțiilor de a răspunde credibil unor probleme serioase, precum interferența nesănătoasă a serviciilor de informații în justiție. Nici până azi, de exemplu, nu știm cum și când justiția a devenit «câmp tactic» pentru SRI. De asemenea, exemplul Hexi Pharma este emblematic pentru modul în care instituțiile nu oferă răspunsuri concrete în cazuri ce afectează direct cetățenii. Au fost apoi atacurile virulente nu doar ale unei părți din presă, ci și ale SRI și ale șefei DNA la adresa Curții Constituționale, când s-a decis asupra constituționalității abuzului în serviciu și a implicării SRI în interceptări", a mai spus Dana Cristina Gârbovan.
udecătoarea este de părere că ministrul Justiției, Raluca Prună, ar fi putut rezolva problema prin crearea unei agenții de interceptări sub control civil, nu prin ordonanța de urgență prin care SRI a fost făcut organ de cercetare penală.
"Ar mai fi apoi afirmația ministrului Justiției Raluca Prună, care a declarat că «drepturile omului sunt un lux», afirmație care a rezonat negativ cu orice român care a înțeles ce înseamnă stat de drept. Tot ministrul Raluca Prună a trecut peste recomandările MCV, făcând numiri la DNA și alte parchete fără a urma o procedură transparentă, ceea ce a adâncit neîncrederea și a sporit suspiciunile", a adăugat președintele UNJR.
Datele Eurobarometrului Comisiei Europene arată că 35 % dintre români au în prezent încredere în justiție și sistemul judiciar, cu 13 procente mai puțin față de anul 2015, scăderea fiind cea mai mare înregistrată de o instituție europeană într-un timp atât de scurt.
Încrederea cetățenilor români în justiție a scăzut în primele luni ale anului 2016 cu 13% față de anul precedent. Potrivit datelor Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016, în prezent, 35% dintre români au încredere în justiție și sistemul judiciar. Datele arată că 60% dintre cei chestionați au declarat că au tendința să nu creadă în justiția din România , în creștere cu 12% față de 2015. Dintre cei intervievați, 5% au declarat că nu știu.
