Colorarea dinților sau discromiile dentare sunt determinate de mai mulți factori: unii afectează chiar structura smalțului, alții determină pătarea acestuia. Modificările de culoare a smalțului pot fi uniforme sau sub forma unor linii sau pete, iar zona colorată poate avea și altă constituție decât a smalțului normal. Discromiile au diferite forme: pete alb-gălbui, maro-gri sau chiar negru.
Discromiile pot apărea în timpul formării smalțului, fiind induse de administrarea tetraciclinei în sarcină sau în perioada imediată nașterii copilului, administrarea fluorului în cantitate mai mare decât normal, carențe de vitamina A și B, administrarea de medicamente cu iod sau pot fi determinate de anumite cauze genetice.
Colorarea dinților este determinată, cel mai adesea, de factori externi, cum ar fi consumul de cafea, vin roșu, vin alb. De asemenea, se poate produce din cauza acidității, a fumatului, a consumului de ceai negru.
Consumul frecvent de alimente, în alternanță, calde-reci determină deschiderea porilor smalțului, favorizând astfel pătrunderea alimentelor și rezultând colorarea dintelui. În urma lovirii unui dinte, acesta este traumatizat și poate să se coloreze mai închis decât ceilalți dinți. Există și colorări cauzate de materialele cu care s-au realizat obturațiile (plombele).
Obturațiile de amalgam, spre exemplu, determină o culoare gri cenușie a dintelui. Dinții devitali (care nu mai au nerv viu) obturați, se îngălbenesc în timp, iar cei cu necroză, netratați, sunt galben-maronii. În aceste cazuri un consult de specialitate poate rezolva discromiile prezente.Folosirea regulată a apei de gură cu clorhexidrină determină, de asemenea, colorarea (în galben) temporară a danturii, scrie doctorulzilei.ro.
Frecvent, persoanele cu vârstă înaintată prezintă pete pe dinții vitali, din cauza subțierii smalțului, de aceea alimentele pot păta dinții mai ușor decât la persoanele tinere.Igiena deficitară este cauza apariției acelor pete gălbui, prezente la marginea gingiei (placa bacteriană neîndepărtată în urma periajului).
Scrâșnitul dinților determină apariția fisurilor în structura dinților, loc unde se pot impregna diferiți pigmenți, determinând colorarea dintelui. În funcție de factorii determinanți ai discromiilor, unele pot fi îndepărtate în cabinetul stomatologic, prin manevre specifice, altele sunt permanente.
Când petele sunt mai puțin accentuate, pot fi îndepărtate prin periaj profesional cu o pastă abrazivă. Discromiile puternice, cu modificări ale structurii smalțului, pot indica tratamente complexe: fațetări ceramice sau chiar coroane integral ceramice.Recomandabil este ca după consumul unor alimente responsabile de pigmentarea dinților să se realizeze periajul dentar sau cel puțin clătirea gurii cu o cantitate suficientă de apă.
Foarte eficientă este și consumarea unui măr după terminarea mesei, acest fruct având efectul asemănător cu un periaj dentar. Apa de gură cu efect de albire este foarte eficientă în cazul petelor mici, de intensitate mică, iar pasta de dinți cu efect de albire este folosită mai mult ca prevenție decât tratament. Atunci când este ușor abrazivă poate îndepărta pete ușoare de pe suprafața dintelui.
Există și metode naturiste care pot îmbunătăți culoarea dinților: lămâia, care este foarte eficientă și în sănătatea gingiilor, praful de scorțișoară, bicarbonatul de sodiu, sarea nu foarte abrazivă, salvia măcinată.
