Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei au declarat săptămâna trecută faptul că Rusia va fi afectată de noi sancțiuni în cazul în care nu va da curs apelurilor pentru o încetare a focului de 30 de zile.
Amenințarea a fost reiterată marți de cancelarul german Friedrich Merz, afirmând că „dacă nu există progrese reale în această săptămână, dorim să lucrăm împreună la nivel european pentru o înăsprire semnificativă a sancțiunilor”.
Sancțiunile impuse Rusiei trebuie să fie decise în unanimitate de către țările membre UE, însă Ungaria s-a opus de mai multe ori pachetelor de măsuri punitive și celelalte țări au trebuit să adopte, între timp, o mișcare prin care să evite impactul opoziției Budapestei în astfel de acțiuni.
Diplomați citați de Reuters spun că după 16 pachete de sancțiuni impuse Rusiei de UE din cauza războiului din Ucraina, este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri majore.
De ce este nevoie de ajutorul SUA
Diplomații spun că numai presiunile din partea administrației Trump ar putea determina Budapesta să-și schimbe poziția și să se alinieze celorlalte țări membre UE. Până acum nu a existat niciun semn în această privință.
Unii oficiali europeni spun că se coordonează cu Washingtonul cu privire la posibile sancțiuni suplimentare. Cu toate acestea, momentan, nu este clar dacă Trump este dispus să își unească forțele cu europenii.
De asemenea, au fost readuse în discuție și idei mai vechi, cum ar fi reducerea plafonului de 60 de dolari pentru prețul petrolului rusesc, convenit de G7. Și în această situație ar fi necesar sprijinul Washingtonului și nu a existat nicio schimbare în ultimii doi ani, în ciuda promisiunii grupului de a revizui periodic nivelul.
Miercuri vor avea loc discuții privind al 17-lea pachet de sancțiuni care vizează în principal flota fantomă a Rusiei, în combinație cu măsuri separate privind armele chimice, drepturile omului și amenințările hibride rusești.
