Dan Dungaciu: „Moscova crede că nu mai e luată în serios și trebuie să-și sperie adversarii. Este un test pentru escaladare”

În opinia sa, episodul nu este doar unul tragic, ci și un test de reacție pentru statul român, pentru NATO și pentru echilibrul de securitate din regiune.

„România nu a trecut testul”

Analistul consideră că atât la nivel intern, cât și la nivel de strategie regională, reacția României a fost insuficientă.

„Deci nici la nivel individual, nici la nivel de viziune strategică regională, România nu a trecut testul. Și fiecare folosește acest eveniment, acest tragic eveniment ca să-și satisfacă interesele de moment. Și noi am mai vorbit despre asta. Toată lumea utilizează, mai puțin românii, în avantajul propriu, inclusiv guvernarea.”

Acesta susține că dezbaterea publică a fost deturnată de la problema centrală, respectiv capacitatea reală de reacție în fața unor astfel de amenințări.

„Discutăm acum despre dronă, dar nu discutăm despre dronă în sensul în care există o incapacitate aproape funciară de a reacționa”, a spus Dan Dungaciu la Realitatea PLUS.

Critici la adresa dezbaterii publice și a clasei politice

Dungaciu afirmă că, în locul unei analize strategice, spațiul public a fost dominat de dispute politice și interpretări conjuncturale.

„Discutăm acum despre dronă, dar nu discutăm despre dronă în sensul în care există o incapacitate aproape funciară de a reacționa, ci discutăm, nu-i așa, că opoziția ar fi de vină, așa cum se petrece mai degrabă în regimurile autoritare. Discutăm fără un proiect și fără o perspectivă.”

Context internațional: Ucraina și Rusia în ecuația escaladării

Analistul plasează incidentul din Galați într-un context mai amplu, în care atât Ucraina, cât și Federația Rusă își urmăresc propriile interese strategice.

În opinia sa, Ucraina are interesul de a menține atenția internațională asupra conflictului și de a atrage sprijin suplimentar, în timp ce Rusia ar folosi astfel de episoade pentru a testa reacțiile NATO și ale statelor vecine.

„Sigur că și la nivel internațional aceste mesaje le vedem. Ucraina are, din punctul ăsta de vedere, o preeminență în media internațională și are dreptate, pentru că Ucraină e foarte bine ca această discuție să se accentueze, pentru că Ucraina are tot interesul ca tot mai multe state să fie implicate în această confruntare după invazia Federației Ruse în țara vecină”.

Despre Rusia, Dungaciu susține că Moscova testează limitele de reacție ale Occidentului.

„Chiar și Federația Rusă, din nefericire, utilizează acest test, și să fim conștienți de asta, pentru Federația Rusă este un test pentru escaladare, vrea să vadă cum reacționăm noi și partenerii noștri într-o situație de escaladare, pentru că eu mă aștept cel puțin ca de aici înainte să vedem că războiul din Ucraina va căpăta noi dimensiuni. Kremlinul a anunțat deja asta, vor fi probabil atacuri în zilele care urmează împotriva Kievului. Sperăm că nu se va extinde acest conflict, dar este limpede că la Moscova, în acest moment, și de aia e grav ce se întâmplă acum în România, este limpede că se discută de o escaladare.

Moscova crede că și-a pierdut forța de deterrence, adică nu mai este luată în serios. Și pentru ca să fie luată în serios, trebuie să facă ceva care să-și sperie, zice ea, adversarii, așa numită viziune Karaganov. Și pentru asta, Doamne ferește, să nu fie un atac, inclusiv în statele vecine Ucrainei, pentru ca Rusia, nu-i așa, să-și arate forța și să intervină cu virulență.

Acesta este contextul, este un context extrem de periculos. Și tot ce facem noi aici, evident că este contabilizat la Kremlin. Ar fi invocarea articolului 4, reacția Alianței, reacția statului român”.

Discuția despre Articolul 4 NATO

Prim-vicepreședintele AUR atrage atenția că invocarea mecanismelor NATO trebuie să fie bine calibrată, pentru a nu pierde credibilitatea.

„Lucrurile acestea trebuie făcute cu foarte mult tact, pentru că dacă doar vorbești despre niște lucruri, dacă doar vorbești ca în povestea cu Petrica și lupul, despre faptul că vine lupul și nu vine, atunci ajungi să te decredibilizezi.

S-a mai făcut asta în Polonia, nu s-a întâmplat, n-au fost consecințe foarte importante și atunci, în momentul în care spui așa ceva, invocarea articolului 4, trebuie să te asiguri că aliații tăi știu, sunt dispuși să reacționeze în consecință, pentru că dacă noi spunem aceste lucruri și nu se întâmplă un lucru semnificativ, evident că cei de la Kremlin vor lua act, pentru că ei, în acest moment, urmăresc cu foarte mare atenție nu ce face România, dar și ce fac aliații și partenerii noștri.

Să fim foarte, foarte bine înțeleși. E un joc aici de comunicare, un test de acțiune și de reacțiune pe care Federația Rusă îl va lua în seamă, îl va lua în serios. Acum, că noi ajungem să rediscutăm programul SAFE, să facem alte achiziții, deja este un pic de slăbiciune, iertați-mă.”

Critici privind reacția autorităților române

Dungaciu a criticat și modul în care instituțiile românești au răspuns incidentului, pe care îl consideră lipsit de coerență strategică.

„Într-un moment în care tu știi că războiul este despre drone, în primul rând în Ucraina și singurul stat care se luptă explicit cu Federația Rusă, care Federația Rusă în strategia de apărare a țării este invocată ca principală amenințare pentru România și nu te uiți ce face Ucraina. Adică folosește drone și anti-drone atunci când face achiziții în timpul programului SAFE, este deja, din punctul meu de vedere, o vulnerabilitate de securitate.

Faptul că noi abia acum ne trebuie să ne cadă o dronă peste un bloc, ne gândim să reevaluăm sau să facem alte tipuri de achiziții, încă o dată, este o slăbiciune. Faptul că noi mergem la NATO și le cerem capabilități anti-drone și așa mai departe, pentru că o dronă a căzut pe teritoriul României, este iarăși un semn de slăbiciune.

Deci suntem într-o situație care-i precară nu doar din cauza faptului în sine. Faptul tragic care s-a petrecut, dar din sentimentul pe care-l am în acest moment, este că reacția autorităților este, iertați-mă, mai degrabă improvizație decât o reacție care să asigure sau să transmită un mesaj de siguranță și de securitate. În plus, autoritățile sunt, iertați-mă, într-un mod cinic foarte mulțumite că nu mai trebuie să răspundă la provocări de tipul legea salarizării sau criza socio-economică care bântuie România.”