1940, anul urcării pe tron a Regelui Mihai, a coincis și cu primul mare cutremur din România contemporană. Astăzi se împlinesc 77 de ani de la tragedie.
Când s-a produs cutremurul, Regele Mihai se afla la Săvîrșin cu mama sa. În zilele care au urmat a vizitat locurile afectate de dezastru și a urmărit operațiunile de salvare: era la prima sa apariție publică după înscăunarea ca rege al României. Conform documentelor vremii, în toamna acelui an, în sudul Moldovei au fost resimțite mai multe cutremure minore, la Panciu și Focșani.
În imagini, îl putem vedea pe Regele Mihai cum se plimbă printre ruine, inspectând pagubele produse de dezastrul natural.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Așa cum reflectă și harta de intensitate, cutremurul a fost simțit de la Sankt Petersburg și Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena și chiar Marseille.
VEZI VIDEO CU REGELE MIHAI AICI
Numărul total al victimelor este nesigur, ca urmare a cenzurii informațiilor din timpul războiului, dar unele estimări avansează numărul de 1000 de morți și 4000 de răniți. În memoriile vice-premierului României de la acea vreme, publicate în 1982, se indică numărul de 593 morți și 1271 răniți la nivel național, din care 140 de morți și 300 de răniți în București.
După cutremur, orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie), iar orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate.
În București, prăbușirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, și mai multe clădiri au avut de suferit. O aripa a Închisorii Doftana de lângă orașul Câmpina s-a prăbușit. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2795 de clădiri (172 distruse). În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
