CUTREMURUL DEVASTATOR care a coincis cu anul urcării pe tron a REGELUI MIHAI

Când s-a produs cutremurul, Regele Mihai se afla la Săvîrşin cu mama sa. În zilele care au urmat a vizitat locurile afectate de dezastru şi a urmărit operaţiunile de salvare: era la prima sa apariţie publică după înscăunarea ca rege al României. Conform documentelor vremii, în toamna acelui an, în sudul Moldovei au fost resimţite mai multe cutremure minore, la Panciu şi Focşani.

În imagini, îl putem vedea pe Regele Mihai cum se plimbă printre ruine, inspectând pagubele produse de dezastrul natural.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX şi a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Aşa cum reflectă şi harta de intensitate, cutremurul a fost simţit de la Sankt Petersburg şi Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena şi chiar Marseille.

VEZI VIDEO CU REGELE MIHAI AICI

Numărul total al victimelor este nesigur, ca urmare a cenzurii informaţiilor din timpul războiului, dar unele estimări avansează numărul de 1000 de morţi şi 4000 de răniţi. În memoriile vice-premierului României de la acea vreme, publicate în 1982, se indică numărul de 593 morţi şi 1271 răniţi la nivel naţional, din care 140 de morţi şi 300 de răniţi în Bucureşti.

După cutremur, oraşul Panciu a fost distrus în proporţie de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie), iar oraşe precum Focşani, Mărăşeşti, Tecuci, Galaţi şi Iaşi au fost grav afectate.

În Bucureşti, prăbuşirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, şi mai multe clădiri au avut de suferit. O aripa a Închisorii Doftana de lângă oraşul Câmpina s-a prăbuşit. La Chişinău, cutremurul a făcut 78 victime şi a afectat 2795 de clădiri (172 distruse). În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.