De ce a fost necesară întâlnirea
Organizatorii au subliniat că un dialog constant cu societatea este esențial pentru ca instanța supremă să își îndeplinească rolul constituțional. Justiția este un serviciu public, iar funcționarea sa corectă reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept. Rezultatele discuțiilor vor fi transformate în propuneri concrete și inițiative de cooperare, în limitele competențelor ÎCCJ.
Cine a participat la dezbateri
La întâlnire au fost invitate organizații neguvernamentale din domeniile justiției, democrației, drepturilor cetățenești, media, informării publice, asociații studențești din zona juridică, organizații profesionale și entități internaționale active în România.
Dintre cele 77 de organizaţii invitate la dialog, au participat un număr de 50 de organizații, 6 dintre organizaţii refuzând participarea, iar 4 organizaţii infirmând în ultimul moment participarea, din motive obiective ivite ulterior, cu precizarea că aceste organizaţii au comunicat observaţii în scris şi şi-au manifestat disponibilitatea de a participa la următoarele întâlniri. Alte 17 organizații nu au confirmat invitația.
Pentru a asigura un echilibru între diversitatea participanților și posibilitatea unui dialog real, invitațiile au fost distribuite astfel încât fiecare categorie să fie reprezentată.
Toni Greblă, adevărul despre anularea alegerilor: „A fost o presiune asupra Curții Constituționale”
La discuții au fost prezenți și reprezentanți ai Administrației Prezidențiale și ai Ambasadei SUA. Evenimentul s-a desfășurat fără accesul mass‑media.
Temele principale anunțate pentru dezbatere
Participanții au discutat patru teme majore:
- Statul de drept și justiția ca putere a statului
- Garanțiile necesare pentru o justiție stabilă și predictibilă
- Rolul societății civile și al ONG‑urilor în cooperarea cu sistemul judiciar
- Relația dintre justiție și cetățean, ca fundament al organizării judiciare
Pe lângă acestea, au fost ridicate și alte subiecte, care sunt detaliate în raportul final.
Cum au fost colectate sugestiile
Organizațiile au transmis propuneri atât înainte, cât și în timpul întâlnirii. Au fost completate și formulare anonime de feedback. Toate sugestiile vor fi analizate, iar cele care intră în competența ÎCCJ vor fi soluționate sau transmise către organismele relevante, precum Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul de Management Strategic.
Mesajele esențiale ale societății civile către ÎCCJ
Independența justiției – piatra de temelie a statului de drept
Participanții au subliniat că statul de drept nu poate funcționa fără o justiție independentă. Aceasta nu este un privilegiu al magistraților, ci o garanție pentru cetățeni. Doar judecătorii liberi de influențe politice, economice sau mediatice pot aplica legea corect.
S-a atras atenția și asupra presiunii publice generate de opiniile juridice vehiculate în spațiul mediatic, uneori incomplete sau manipulate, care pot afecta percepția asupra independenței sistemului.
Augustin Zegrean, fost șef al CCR: „Reforma pensiilor magistraților ar putea fi blocată ani de zile”
Justiția trebuie să fie și responsabilă
Independența nu exclude responsabilitatea. Societatea are dreptul să înțeleagă modul în care sunt luate deciziile judiciare, iar instanțele trebuie să ofere motivări clare și comunicare instituțională corectă.
Responsabilitatea presupune și mecanisme reale de evaluare profesională, corectarea erorilor și menținerea standardelor etice.
Accesul real la justiție, nu doar formal
Organizațiile au insistat asupra nevoii de a elimina barierele care împiedică accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile: persoane cu dizabilități, minori, persoane fără resurse financiare.
Instanțele trebuie să evite formalismul excesiv și să aplice adaptări procedurale rezonabile, astfel încât drepturile fundamentale să fie protejate în mod real.
Dezinformarea juridică – un risc major pentru statul de drept
Participanții au atras atenția asupra fenomenului de „judecată paralelă” din spațiul public, unde opiniile juridice sunt emise rapid, fără înțelegerea normelor.
S-a subliniat nevoia de educație juridică pentru public, pentru a distinge între comentarii și decizii judiciare reale.
Problemele sistemice din justiție afectează calitatea actului judiciar
Societatea nu înțelege întotdeauna impactul real al problemelor interne ale sistemului: lipsa spațiilor adecvate, deficitul de personal, volumul mare de dosare, infrastructura IT insuficientă.
Aceste deficiențe influențează direct durata și calitatea proceselor, însă responsabilitatea este adesea atribuită exclusiv judecătorilor, ceea ce nu reflectă realitatea.
Percepția publică este dominată de câteva dosare penale
Deși cauzele penale reprezintă sub 10% din activitatea instanțelor, ele sunt cele mai vizibile în spațiul public, ceea ce distorsionează percepția asupra întregului sistem judiciar.
Ce urmează după această întâlnire
Au fost stabilite două direcții imediate:
- formarea a cinci grupuri tematice de lucru
- o nouă reuniune a platformei de dialog la finalul lunii februarie
În cadrul acestor grupuri de lucru vor fi elaborate propuneri pentru îmbunătățirea serviciului public
de justiție, cele de competența ÎCCJ vor fi prezentate în interior instanței, iar cele care sunt de resortul altor autorități vor fi referate acestora, dat fiind că președintele instanței este atât
membru de drept al CSM cât și membru în COMS.
La finalul lunii februarie a anului va avea loc întâlnirea trimestrială în formatul derulat în data de
9 decembrie 2025, astfel cum au agreat participanții la întâlnire.
Nicușor Dan pregătește referendumul în Justiție. Președintele ia în calcul două variante - SURSE
